Un nou raport, publicat astăzi de Organizația Meteorologică Mondială (WMO) și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), arată că anul 2025 a adus unele dintre cele mai extreme fenomene meteo din Europa, confirmând tendința de încălzire accelerată a continentului.
Europa se încălzește de peste două ori mai rapid decât media globală, ceea ce duce la reducerea semnificativă a stratului de zăpadă și a gheții. Temperaturile ridicate ale aerului, secetele prelungite, valurile de căldură și temperaturile record ale oceanelor afectează întreg continentul, de la regiunile arctice până la zona mediteraneană. Aceste schimbări au consecințe majore asupra ecosistemelor, resurselor de apă și vieții cotidiene, amplificând riscurile climatice și presiunea asupra mediului și societății.
Raportul „Starea climei în Europa 2025” (European State of the Climate 2025) evidențiază impactele majore ale schimbărilor climatice asupra populației și biodiversității, pe cel mai rapid continent care se încălzește la nivel global.
Valuri de căldură fără precedent în aproape toată Europa
Potrivit raportului, cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie. Valurile de căldură s-au extins de la zona mediteraneană până în apropierea Cercului Polar, unde, în regiunea sub-arctică Fennoscandia, temperaturile au depășit 30°C timp de trei săptămâni consecutive – un record absolut pentru acea zonă.
În același timp, numărul zilelor cu frig extrem a scăzut semnificativ: 90% din continent a avut mai puține zile reci decât media obișnuită, iar temperaturile minime au rămas peste valorile normale în cea mai mare parte a anului.
Reducerea zăpezii și topirea accelerată a ghețarilor
Încălzirea rapidă a dus la o scădere accentuată a stratului de zăpadă și a ghețarilor. În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă a fost cu 31% sub medie – echivalentul suprafeței cumulate a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.
Toate regiunile glaciare europene au pierdut masă, iar Islanda a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istorie. În plus, calota de gheață din Groenlanda a pierdut 139 de gigatone de gheață (139 miliarde de tone), contribuind la creșterea nivelului mării.
Temperaturi record ale oceanelor și valuri de căldură marine
Temperatura medie anuală a suprafeței mării în regiunea europeană a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, marcând al patrulea an consecutiv de recorduri. Aproximativ 86% din apele europene au fost afectate de valuri de căldură marine, iar 36% au atins niveluri severe sau extreme – cea mai mare proporție observată până acum.
Marea Mediterană a înregistrat cel puțin o zi de val de căldură marin puternic în fiecare dintre ultimii trei ani, iar în 2025 temperatura medie anuală a fost a doua cea mai ridicată din istorie. Astfel de fenomene au fost observate și în Marea Norvegiei.
Secetă extinsă și debite scăzute ale râurilor
Condițiile climatice au pus presiune majoră asupra resurselor de apă. Aproximativ 70% dintre râurile Europei au avut debite sub medie, iar pentru 11 luni din an situația a rămas deficitară.
Anul 2025 a fost, de asemenea, unul dintre cei mai secetoși ani pentru umiditatea solului din 1992 până în prezent. În luna mai, aproximativ 53% din Europa a fost afectată de secetă.
Incendii de vegetație la nivel record
Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au favorizat incendii de vegetație de amploare. În total, aproximativ 1.034.000 de hectare au ars în Europa – cea mai mare suprafață înregistrată vreodată, mai mare decât cea a Ciprului.
Emisiile generate de incendii au atins niveluri record, Spania fiind cea mai afectată țară, responsabilă pentru aproximativ jumătate din totalul emisiilor. De asemenea, Cipru, Regatul Unit, Țările de Jos și Germania au înregistrat cele mai mari emisii din incendii din istorie.
Fenomene extreme și impact asupra populației
Furtunile și inundațiile au afectat mii de persoane în Europa, deși aceste fenomene au fost mai puțin extinse decât în anii recenți. Cu toate acestea, combinația dintre temperaturi ridicate, secetă și incendii a amplificat riscurile pentru societate și ecosisteme.
Legătura dintre climă și biodiversitate
Raportul subliniază că schimbările climatice reprezintă o cauză majoră a degradării biodiversității. Evenimentele extreme – precum seceta, incendiile și valurile de căldură, atât pe uscat cât și în mediul marin – au afectat ecosistemele.
Habitatele naturale sunt supuse unei presiuni crescute din cauza schimbărilor de temperatură și precipitații, iar politicile europene recunosc tot mai mult legătura strânsă dintre climă și biodiversitate.
Europa accelerează tranziția energetică
În 2025, sursele de energie regenerabilă au furnizat aproape jumătate (46,4%) din electricitatea Europei, iar energia solară a atins un nivel record de 12,5%.