Un nou fragment genetic care transformă bacteriile obișnuite în superbacterii rezistente la antibiotice a fost descoperit pe patru continente, avertizează o echipă internațională de oameni de știință. Este vorba despre o variantă a genei npmA, identificată pentru prima dată în Japonia în 2003, care oferă rezistență la întreaga familie de antibiotice aminoglicozide – inclusiv medicamente uzuale precum streptomicina și gentamicina, scrie El Pais.
De atunci, npmA a devenit un fel de ”fantomă” care se răspândește în tăcere, explică Bruno González Zorn, microbiolog la Universitatea Complutense din Madrid. Cercetările sale recente au analizat peste două milioane de genomuri bacteriene, descoperind o variantă nouă, numită npmA2, care a ajuns deja în spitale și ferme din cel puțin șase țări: Marea Britanie, Germania, SUA, Australia, China și Franța.
Un pericol global în creștere
Apariția microbilor rezistenți la toate tratamentele cunoscute este, potrivit liderilor mondiali reuniți în septembrie 2024 la sediul ONU din New York, „una dintre cele mai urgente amenințări la adresa sănătății globale.” Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estima, în urmă cu cinci ani, 1,3 milioane de decese cauzate direct de bacterii rezistente la antibiotice, dintre care 20% erau copii sub cinci ani.
Ceea ce face npmA2 cu adevărat periculoasă este capacitatea sa de a „sări” de la o bacterie la alta. Spre deosebire de alte mecanisme de rezistență care vizează doar anumite antibiotice, această genă oferă imunitate completă față de întreaga clasă a aminoglicozidelor, avertizează González Zorn, care este și consilier al OMS.
Răspândire tăcută, dar detectată la timp
González Zorn subliniază că, deși npmA2 este încă rară — regăsită în doar 0,34% dintre bacteriile Clostridioides difficile analizate — semnalele de alarmă nu trebuie ignorate. Această bacterie poate provoca diaree severă și chiar fatală, în special la pacienții vulnerabili. Gena a fost detectată inclusiv într-un spital din Olanda, în timpul unui focar de Enterococcus faecium, o altă bacterie extrem de periculoasă în mediul spitalicesc.
„Am surprins începutul răspândirii globale a acestei gene. Este momentul ideal să dezvoltăm unelte de detectare și să o combatem înainte să devină incontrolabilă”, avertizează cercetătorul spaniol. „Dacă am fi descoperit-o deja în 20 sau 30 de secții ATI din Spania, ar fi fost un dezastru. Dar avem un mic avantaj: încă mai avem timp să acționăm.”
Epuizarea arsenalului de antibiotice
Pentru Rafael Cantón, șeful Secției de Microbiologie de la Spitalul Ramón y Cajal din Madrid, situația nu este surprinzătoare, ci doar îngrijorătoare. El lucrează în domeniu din 1988 și a fost martor la scăderea treptată a eficienței tratamentelor antibiotice, pe măsură ce bacteriile au devenit tot mai rezistente, în special din cauza utilizării excesive a acestor medicamente.
„Aminoglicozidele sunt antibiotice esențiale, folosite frecvent în combinație cu altele, mai ales în tratarea tuberculozei sau a infecțiilor asociate ventilației mecanice în spitale”, explică el. „Faptul că pierdem o întreagă familie de antibiotice este extrem de îngrijorător.”