Pentru că Pământul este sferic, iar hărțile sunt plate, orice reprezentare a lumii presupune inevitabil compromisuri. Franța a anunțat vineri că renunță oficial la proiecția Mercator, una dintre cele mai folosite hărți ale lumii, și trece la o variantă care păstrează mai bine proporțiile reale ale continentelor.
Schimbarea nu este doar una de imagine. Pe noile hărți, Franța, Statele Unite și Rusia vor apărea vizibil mai mici decât pe hărțile clasice, în timp ce Africa, America Latină și Asia de Sud vor fi reprezentate mai aproape de dimensiunile lor reale, scrie Le Monde.
ONU a votat pentru o nouă hartă a lumii
Organizația Națiunilor Unite a votat în favoarea unei rezoluții prin care lumea este încurajată să renunțe treptat la harta tradițională Mercator și să folosească o proiecție care redă mai corect dimensiunea Africii, scrie The Guardian.
Într-o ședință desfășurată la sediul ONU din New York, Adunarea Generală a susținut înlocuirea proiecției Mercator, folosită încă din secolul al XVI-lea, cu o variantă bazată pe proiecția Equal Earth, creată în 2018 și considerată mai fidelă proporțiilor reale ale continentelor.
În total, 164 de țări au votat în favoarea rezoluției. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă, reprezentantul american calificând inițiativa drept „inutilă”. Alte șase state s-au abținut.
Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, așa că statele și instituțiile nu vor fi forțate să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se va interzice utilizarea celei vechi.
Totuși, votul ar putea duce în timp la schimbări în manualele școlare, în programele educaționale și în tehnologiile folosite zilnic, având în vedere că proiecția Mercator este încă foarte răspândită în educație, tehnologie și administrație.
De ce este controversată harta Mercator
Harta creată în secolul al XVI-lea de cartograful flamand Gerardus Mercator a fost gândită inițial pentru navigația maritimă. Proiecția era foarte utilă pentru marinari, pentru că păstra direcțiile, însă distorsiona puternic dimensiunea teritoriilor.
Regiunile apropiate de poli apar mult mai mari decât sunt în realitate, în timp ce zonele de lângă Ecuator par mai mici.
Cel mai cunoscut exemplu este Africa. Pe hărțile Mercator, continentul pare aproximativ de aceeași mărime cu Groenlanda. În realitate, Africa este de circa 14 ori mai mare.
Foto: Ministerul de Externe francez
„Diplomația noastră trebuie să lupte pe două fronturi: să își promoveze propria viziune și, în același timp, să se asigure că lumea este reprezentată corect”, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, la deschiderea evenimentului La Fabrique de la Diplomatie, cea mai importantă reuniune anuală a corpului diplomatic francez.
„Aceste distorsiuni ajung să ne influențeze percepțiile. A venit timpul să le corectăm”, a spus el.
Franța se aliniază astfel unei inițiative susținute de Uniunea Africană. Parisul va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de Equal Earth, varianta recomandată într-un proiect de rezoluție prezentat la ONU de Togo.
Creată la începutul secolului XX de cartograful german Max Eckert, această hartă arată mai corect proporțiile regiunilor ecuatoriale, inclusiv Africa, America Latină și Asia de Sud. În schimb, Europa, Statele Unite și China apar mai mici decât pe hărțile Mercator.
ONU ar putea susține oficial noua hartă
Adunarea Generală a ONU urma să voteze vineri o rezoluție intitulată „Corectarea hărții: reechilibrarea reprezentării cartografice globale și promovarea unei reprezentări echitabile a regiunilor lumii, în special a Africii”.
Togo, mandatată în aprilie 2025 de Uniunea Africană să promoveze proiectul, a susținut inițiativa de la început.
„Inițiativa este sprijinită de toate cele 55 de state membre ale Uniunii Africane”, a declarat ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey.
Acesta a salutat și decizia Franței de a susține proiectul. „Vă mulțumim pentru acest sprijin”, a transmis el de la sediul ONU.
Togo lucrează de mai multe luni pentru ca subiectul să ajungă pe agenda Adunării Generale a ONU, unde liderii lumii sunt așteptați între 22 și 28 septembrie.
Discuția se leagă și de o dezbatere mai largă pe care statele africane încearcă să o ducă la nivel internațional, privind moștenirea colonialismului și a sclaviei. Prima variantă a rezoluției a fost însă modificată pentru a elimina formulări prea directe despre „nedreptățile istorice”, în special cele provocate de fostele puteri coloniale.
Africa, „micșorată” timp de secole pe hărți
Potrivit proiectului de rezoluție, noua hartă ar corecta o parte dintre distorsiunile moștenite din trecut, care au creat o imagine greșită despre dimensiunea continentelor și au contribuit la „micșorarea simbolică” a Africii în percepția publică.
Uniunea Africană numește adoptarea proiecției Equal Earth „un act de justiție cognitivă”. Robert Dussey spune că inițiativa nu este gândită doar pentru instituțiile internaționale, ci ar trebui să ajungă și în școli, presă, mediul universitar, instituțiile culturale și platformele digitale.
Dacă rezoluția va fi adoptată de ONU, ea ar putea influența standardele folosite de agențiile organizației, manualele școlare, rapoartele internaționale și alte materiale oficiale. În timp, noua proiecție ar putea deveni norma.
Până atunci, Mercator rămâne foarte răspândită în educație, presă, mediul online și în documente oficiale.
„Hărțile nu sunt neutre”, spunea în aprilie Fara Ndiaye, directoare adjunctă a ONG-ului Speak Up Africa, care a lansat în 2024 campania „Correct the Map”, împreună cu Africa No Filter.
„Sunt simboluri puternice care ne modelează felul în care vedem lumea. Atunci când Africa este reprezentată constant mai mică decât este în realitate, mesajul implicit este că vorbim despre o regiune periferică”, a explicat ea.
De ce hărțile sunt și instrumente politice
Inițiativa readuce în discuție faptul că hărțile nu țin doar de geografie, ci și de putere. De la Ucraina și Gaza până la Arctica și Marea Chinei de Sud, ele arată teritorii controlate, revendicate sau disputate și pot transmite o anumită viziune politică asupra lumii.
Președintele american Donald Trump a arătat acest lucru într-o manieră foarte directă, prin redenumiri impuse unilateral sau prin ideea, avansată miercuri, ca Strâmtoarea Ormuz să îi poarte numele.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat anul 2027 „Anul Geografiei” în Rusia, cu planul de a publica noi hărți. Acestea ar urma, cel mai probabil, să includă teritoriile anexate din Ucraina și să reflecte ambițiile Moscovei în Arctica.
Într-o perioadă în care marile puteri își reafirmă tot mai des ambițiile teritoriale, hărțile rămân un instrument politic. Ele arată nu doar ceea ce un stat controlează, ci uneori și ceea ce își dorește.
Din acest punct de vedere, renunțarea Franței la proiecția Mercator este mai mult decât o schimbare grafică: este și o încercare de a reprezenta lumea într-un mod mai apropiat de proporțiile reale și de a ieși dintr-o perspectivă cartografică moștenită dintr-o altă epocă.