Keith Kellogg, fostul emisar al lui Trump pentru Ucraina: Nu cred că vom ajunge la o înțelegere cu Zelenski acum
Publicat acum 1 ora si 6 minute
Germania și Italia au propus crearea unui cadru de reglementare al UE pentru criptomonedele stabile, în vederea consolidării garanțiilor pieței financiare, mutând discuția de la nivelul tehnic la cel politic, notează Euronews. Criptomonedele stabile sunt criptomonede concepute pentru a deține o valoare fixă, de obicei fixată la dolar sau euro, și susținute de bani reali păstrați în depozite, astfel încât deținătorii să poată retrage numerar în orice moment.
Germania și Italia insistă pentru noi reguli care să blocheze accesul operatorilor străini de criptomonede stabile din Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care țările lor de origine îndeplinesc standardele de reglementare ale UE, o mișcare care ar putea exclude unele dintre cele mai mari firme de criptomonede de pe una dintre cele mai mari piețe financiare din lume.
Cele două țări și-au prezentat poziția într-un document comun, difuzat pe 27 martie, înaintea unei reuniuni a grupului de lucru privind Pachetul de Integrare și Supraveghere a Pieței (MISP) al blocului comunitar.
Documentul încadrează propunerea în mod explicit în jurul „stabilității și suveranității” UE - un limbaj care semnalează că aceasta este atât o strategie geopolitică, cât și una de reglementare financiară.
Un mare „nu” pentru criptomonedele stabile americane?
Propunerea vizează direct așa-numitele criptomonede stabile cu emitenți multipli - token-uri emise simultan în mai multe jurisdicții, cu rezerve împărțite între ele. Criptomonedele stabile sunt criptomonede concepute pentru a deține o valoare fixă, de obicei fixată la dolar sau euro, și susținute de bani reali păstrați în depozite, astfel încât deținătorii să poată retrage numerar în orice moment.
„Pentru a asigura stabilitatea și suveranitatea sistemului financiar al UE, este imperativ să se stabilească un cadru de reglementare cuprinzător și armonizat pentru criptomonedele stabile globale din scheme multi-emitente din țări terțe”, se arată în document.
Deși documentul nu numește firme specifice, structura descrisă se referă în mod clar la modelele actuale ale principalilor operatori de criptomonede stabile fixate la dolar, majoritatea având sediul în afara UE - și în SUA.
Token-urile în UE, vizate
Conform cadrului propus, oricărui astfel de operator i s-ar interzice să ofere token-uri în UE, cu excepția cazului în care Comisia Europeană a stabilit oficial că cadrul de reglementare al țării sale de origine este echivalent cu standardele UE.
Fără o decizie de echivalență, fără acces la piață. Având în vedere că SUA nu are în prezent un cadru comparabil, propunerea ar putea, în mod efectiv, să excludă complet din UE principalele criptomonede stabile în dolari.
Propunerea ar oferi, de asemenea, autorităților de reglementare o interdicție drastică.
Conform prevederilor din proiect, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) ar fi obligată să interzică complet o criptomonedă stabilă dacă mecanismul său de transfer al rezervelor eșuează, dacă emitentul încalcă grav regulile țării sale de origine sau dacă există dovezi că acționează împotriva intereselor deținătorilor de tokenuri din UE.
Riscul asociat criptomonedelor stabile transfrontaliere este simplu: o criptomonedă stabilă emisă în comun de o firmă americană și o firmă din UE are rezervele de susținere împărțite între cele două.
Dacă toți deținătorii din UE încearcă să retragă banii simultan, fondul UE ar putea să nu fie suficient de mare pentru a-i rambursa pe toți. Banii există, dar se află într-un cont bancar din SUA, fiind potențial supuși regulilor americane care ar putea întârzia sau bloca transferul lor către Europa.
Germania și Italia doresc să impună prin lege obligativitatea ca fondurile să poată fi întotdeauna transferate instantaneu din partea țărilor terțe pentru a acoperi orice astfel de deficit - ceea ce documentul numește asigurarea „rezervei de active care poate fi realocată și mobilizată eficient peste granițe către Uniune, fără bariere juridice sau operaționale, în cazul unor deficite localizate de lichiditate, inclusiv în perioade de criză sau stres financiar”.