Nicușor Dan la finalul summitului din Cipru: "Intrarea Ucrainei în UE este conexată cu intrarea Moldovei"

Nicușor Dan, despre un proces mai accelerat de aderare la UE pentru Moldova

Întrebat dacă Republica Moldova poate avea un proces de aderare mai accelerat, Nicușor dan a spus: "Este o discuție despre așa-numita cuplare/decuplare între cele două țări. Sunt țări care spun că orice stat aderat e bine câștigat, sunt țări care spun că Ucraina luptă pentru Europa și ar fi pentru moralul soldaților și a societății și o decuplare este un factor descurajant. Discuția continuă".

Nicușor Dan: "Intrarea Ucrainei în Uniune e conexată cu intrarea Moldovei"

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că la summitului Consiliului European din Cipru că liderii europeni au discutat despre faptul că aderarea Ucrainei la UE este conexată cu aderarea Republicii Moldova:

"A fost o discuție aseară despre Ucraina, inițial cu președintele Zelenski. După aceea între lideri. faptul că s-a deblocat acel împrumut de 90 de miliarde, faptul că s-a adoptat pachetul de sancțiuni. Situația este ceva mai bună decât situația din ucraina cu care eram obișnuiți. Zelenski ne-a spus că teritoriile câștigate de Ucraina sunt ceva mai multe decât cele pierdute. pentru Prima oară este o inversare privind teritoriile. A fost o discuție foarte nuanțată. Intrarea Ucrainei în Uniune e conexată cu intrarea Moldovei. Discuția este generală și despre balcanii de vest".

Nicușor Dan: "Ne dorim un buget ambițios al UE"

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, la finalul summitului informal al Consiliului European din Cipru, că, pentru România, subiectul cel mai important este cadrul financiar multianual.

"A fost un consiliu informal, nu s-au luat decizii, acestea urmând să fie adoptate la reuniunea din iunie.

Există state care vor să cheltuiască mai mult și altele care vor să cheltuiască mai puțin. Pentru România, mesajele noastre au fost următoarele: ne dorim un buget ambițios, consistent, astfel încât toate prioritățile Europei să poată fi susținute – securitatea și competitivitatea. Să nu uităm de agricultură, coeziune și de flancul estic. Primul mesaj este că ne dorim un buget ambițios al Uniunii.

Al doilea mesaj: ne interesează foarte mult pilonul de competitivitate. Mesajul României, alături de cel al multor altor țări, a fost că ne dorim o împărțire echitabilă a acestor fonduri, astfel încât să crească economiile tuturor statelor membre și să nu se adâncească decalajele".

PE va adopta poziția sa pe tema bugetului 2028-2034

Parlamentul European îşi adoptă săptămâna viitoare poziţia privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, dezbate răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu şi implicaţiile acesteia asupra preţurilor la energie şi abordează necesitatea unor dispoziţii penale specifice şi a unei responsabilităţi sporite a platformelor digitale pentru a combate comportamentul online dăunător.

Parlamentul European îşi stabileşte, în urma votului de marţi care va fi precedat de o dezbatere, mandatul pentru discuţiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete (BUDG) propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (preţuri constante la nivelul anului 2025 sau 2,01 mii de miliarde de euro în preţuri curente) pentru perioada de şapte ani, ceea ce reprezintă o creştere nominală de 175,11 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei din iulie 2025 (197,30 miliarde de euro în preţuri curente). Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din VNB-ul UE (Venitul Naţional Brut - n.r.), cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11 % din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM). Eurodeputaţii doresc ca această creştere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administraţie sau pentru agenţiile descentralizate ale UE.

Parlamentarii europeni afirmă că propunerea lor reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-şi îndeplini angajamentele, pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor şi pentru a aborda provocările majore. După adoptarea poziţiei sale, PE va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii şi a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034, care pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziţiei sale comune, informează PE într-un comunicat.

Miercuri dimineaţă, eurodeputaţii şi reprezentanţii Consiliului şi ai Comisiei vor discuta despre răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu şi implicaţiile acesteia asupra preţurilor la energie. Având în vedere evoluţiile din Iran şi din întreaga regiune care ameninţă securitatea regională şi mondială, UE pledează pentru detensionare şi pace, precum şi pentru libertatea de navigaţie. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, închiderea de facto a strâmtorii a provocat cea mai mare perturbare a pieţei mondiale a petrolului din istoria sa.

Într-o dezbatere separată miercuri după-amiază, eurodeputaţii vor discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene situaţia din sudul Libanului, unde sute de civili au fost ucişi şi mii au fost răniţi şi strămutaţi în urma incursiunilor armatei israeliene, aceştia urmând să insiste asupra necesităţii unei încetări durabile a focului şi a unui acces umanitar sporit.

Tot săptămâna viitoare, PE va vota două rapoarte de evaluare a situaţiei drepturilor fundamentale şi a statului de drept în UE, invocând preocupări legate de justiţie, libertatea mass-mediei şi spaţiul civic. Raportul privind situaţia drepturilor fundamentale în UE, care urmează să fie supus la vot miercuri, analizează aplicarea Cartei drepturilor fundamentale şi respectarea valorilor europene în anii 2024 şi 2025, subliniind că democraţia, egalitatea şi spaţiul civic sunt supuse unor presiuni.

Un raport separat privind Raportul Comisiei din 2025 privind statul de drept şi evoluţiile recente, care urmează să fie votat de deputaţi tot miercuri, avertizează cu privire la progresele limitate înregistrate în ceea ce priveşte recomandările CE şi evidenţiază probleme grave legate de independenţa sistemului judiciar, corupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi siguranţa jurnaliştilor. Textul trage, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la restrângerea spaţiului civic şi la provocările generate de proliferarea tehnologiilor digitale, inclusiv a platformelor online şi a conţinutului generat de inteligenţa artificială.

O altă tema pe agenda sesiunii PE este combaterea hărţuirii cibernetice prin intermediul dreptului penal. Miercuri, deputaţii vor dezbate cu reprezentanţii Comisiei necesitatea unor dispoziţii penale specifice şi a unei responsabilităţi sporite a platformelor pentru a combate comportamentul online dăunător. Dezbaterea se va încheia cu o rezoluţie care va fi votată joi de eurodeputaţi. Comisia şi-a prezentat recent planul de acţiune împotriva hărţuirii cibernetice, construit în jurul unei aplicaţii de sprijin, al coordonării abordărilor naţionale şi al prevenirii hărţuirii cibernetice prin încurajarea unor practici digitale mai sigure. Eurodeputaţii vor solicita Comisiei să transforme hărţuirea cibernetică într-o infracţiune în temeiul legislaţiei UE şi să propună alte măsuri legislative pentru a aborda lacunele juridice existente.

Tot în cadrul acestei sesiuni va fi supusă, cel mai probabil, votului plenului PE cererea de ridicare a imunităţii eurodeputatei Diana Iovanovici Şoşoacă, care a fost avizată pozitiv joi de Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a PE. Legislativul european nu comunică însă oficial pe tema ridicării imunităţilor decât în ultimul pas al procedurii, ceea ce înseamnă că votul pentru ridicarea imunităţii ar urma să fie anunţat luni, în deschiderea sesiunii, de preşedinta PE, Roberta Metsola.

Prim-ministrul Estoniei: „Soldații ruși sunt infractori majoritatea”

Cei mai mulți soldați ruși sunt „infractori” și ar trebui ținuți definitiv în afara spațiului Schengen, a declarat, pentru Euronews, premierul Estoniei, Kristen Michal. „Vreți acești oameni lângă casa voastră? Nu, nu vreți”.

Soldaților ruși care au participat la invazia pe scară largă a Ucrainei ar trebui să li se interzică pe viață accesul în spațiul Schengen, fără controale la frontieră, a declarat Kristen Michal în timp ce încearcă să transforme această propunere într-o politică la nivelul întregii Uniuni Europene.

Guvernul eston susține că mobilizarea extinsă a Kremlinului — menită să susțină războiul împotriva Ucrainei și să compenseze pierderile de pe front — crește probabilitatea ca, chiar și după încheierea ostilităților, foști combatanți să reprezinte un risc pentru UE.

„Ce vor face acești oameni? Cei mai mulți dintre ei sunt infractori, dar în Rusia trebuie tratați ca eroi”, a spus Michal în interviul acordat emisiunii Europe Today, de pe marginea unei reuniuni UE din Cipru.

„Vor fi organizați în Wagner II, Wagner III, armate private și vor opera în Europa, Asia, Africa, pe toate continentele”, a adăugat el.

„Încă o dată, îi întreb pe toți: vreți acești oameni lângă casa voastră? Nu, nu vreți. De aceea trebuie să le interzicem pe viață accesul în Schengen”.

Estonia a început să promoveze această interdicție Schengen la începutul acestui an și a strâns treptat sprijinul altor state membre, până când Consiliul European a inclus proiectul în concluziile sale oficiale la summitul din martie.

Liderii au însărcinat Comisia Europeană să ofere „o evaluare privind posibile modalități de abordare a acestei probleme, fără a aduce atingere competențelor statelor membre în acest domeniu”.

Fiecare stat membru al UE decide cine primește viză de intrare și în ce condiții. Comisia stabilește reguli comune pentru a asigura coerența, deoarece, odată emisă viza, beneficiarul are dreptul să circule liber în întreg spațiul Schengen.

Având în vedere numărul foarte mare de foști și actuali soldați ruși, responsabilitatea trebuie împărțită între toate statele membre, a spus Michal.

„Estonia a interzis deja accesul pentru aproximativ 1.300 de combatanți ruși”, a declarat acesta.

„Putem face mai mult, putem face de zece ori mai mult, dar nu putem gestiona singuri un milion (de soldați). Avem nevoie de ajutorul tuturor”.

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, care coordonează aceste eforturi, a declarat că propunerea privind interdicția Schengen va fi pregătită până la summitul liderilor din iunie.

Șefa diplomației UE spune că negocierile trebuie să includă experți în domeniul nuclear, altfel „vom ajunge cu un Iran mai periculos”

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că negocierile cu Iranul ar trebui să includă experți în domeniul nuclear, altfel „vom ajunge cu un Iran mai periculos”.

Vorbind vineri, înaintea summitului informal al liderilor UE din Cipru, Kallas a spus: „Dacă discuțiile sunt doar despre programul nuclear și nu există experți nucleari la masă, atunci vom ajunge la un acord mai slab decât a fost JCPOA”.

„Și dacă problemele din regiune, programele de rachete, sprijinul acordat grupărilor proxy, precum și activitățile hibride și cibernetice din Europa nu sunt abordate, vom ajunge cu un Iran mai periculos”, a adăugat ea.

Macron: Europa trebuie să ajute Libanul într-un mod foarte concret

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că Europa trebuie să ajute Libanul într-un mod foarte concret.

„Este foarte important să ne putem întâlni cu mai mulți lideri din regiune și să oferim sprijinul nostru Libanului într-un mod foarte concret; Europa trebuie să-și asume un angajament și mai ferm. Franța va organiza o conferință de sprijin, iar alimentarea acesteia tocmai cu toate contribuțiile europenilor este esențială. De asemenea, va fi o ocazie de a ne coordona cu Siria, Iordania și alte țări, având în vedere că acestea sunt afectate de situația din regiune. Continuăm să lucrăm la negocieri, la pace, la stabilitatea în Liban și la suveranitatea acestuia. Și apoi la toate eforturile privind strâmtoarea Hormuz pe care le-am lansat săptămâna trecută în format franco-britanic”, a scris Macron.

Merz: Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi are, trebuie să reducem chetuielile în alte domenii

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi are, iar asta însemană și stabilirea de priorități.

„Le-am spus deja colegilor mei că va trebui să stabilim noi priorități. Iar asta înseamnă că trebuie să reducem cheltuielile din bugetul european și în alte domenii. Ceea ce este exclus, din perspectiva Germaniei, este creșterea datoriei. Și ceea ce este, de asemenea, exclus sunt obligațiunile europene pe piața de capital. Aceasta nu este o poziție împărtășită de Germania. Colegii știu acest lucru. Mulți sunt de acord cu mine, dar va trebui să discutăm intens despre acest lucru astăzi. În orice caz, aceasta este poziția Republicii Federale Germania, a guvernului federal german.

Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi avem, iar asta înseamnă că trebuie să stabilim și noi priorități”, a spus Merz.

Tusk: Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruşi în sală, dacă înţelegeţi ce vreau să spun

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a salutat, vineri dimineaţă, în stilul său, absenţa premierului Viktor Orban de la summitul Uniunii Europene din Cipru, după ce Ungaria a fost acuzată că a divulgat informaţii confidenţiale către Moscova.

„Pentru prima dată în ani de zile, n-au fost ruşi în sală, dacă înţelegeţi ce vreau să spun”, a spus Tusk la sosirea sa la summitul informal al şefilor de stat şi de guvern din UE, de la Nicosia, informează AFP, citată de Agerpres.

Învins în alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al Rusiei în Uniunea Europeană, a ales să nu participe la summit. Ţara sa a fost acuzată la sfârşitul lunii martie de mai multe organizații media, îndeosebi de The Washington Post, că a informat Rusia, aproape în timp real, despre discuţiile dintre cele 27 de state membre ale UE. Cu acea ocazie, Tusk a declarat că aceste informaţii "nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Am bănuit-o de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care vorbesc doar atunci când este strict necesar şi spun doar ceea ce este strict necesar".

Vineri, premierul polonez a menţionat totodată uşurarea resimţită de majoritatea colegilor săi după înfrângerea electorală a lui Orban. Premierul ungar a pus multă vreme la încercare nervii liderilor europeni, blocând mai multe decizii favorabile Ucrainei şi călătorind la Moscova în repetate rânduri pentru a se întâlni cu dictatorul Vladimir Putin.

Discuții complicate la cina dinaintea summitului informal

După-amiaza de joi a început cu momentul în care UE a aprobat, în sfârșit, împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Seara s-a încheiat, însă, cu liderii confruntându-se cu dimensiunea uriașă a tuturor celorlalte probleme pe care trebuie să le rezolve.

Printre ele: aderarea Ucrainei la UE, consolidarea clauzei de apărare reciprocă a blocului, protejarea economiilor europene de efectele războiului din Iran și stabilirea bugetului comun de 1.800 de miliarde de euro pentru încă șapte ani.

În timp ce șefii de stat și de guvern din Europa luau cina împreună, joi, în stațiunea cipriotă Ayia Napa, în prima zi a unei reuniuni de două zile axate în mare parte pe politica globală, orice sentiment de triumf s-a estompat în fața numeroaselor crize și provocări aflate pe masă. Deși aveau avantajul de a nu fi nevoiți să semneze o declarație comună în acea seară, discuția lor a arătat din nou cât de greu le este să ajungă la un acord asupra direcției de urmat.

Vestea bună venise mai devreme, când, după luni de întârziere — cauzate în principal de intransigența premierului ungar, Viktor Orban — Ungaria și Slovacia și-au retras veto-ul asupra fondurilor pentru Ucraina, convenite inițial în decembrie. UE a aprobat, de asemenea, al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care s-a alăturat discuțiilor UE, părea mai relaxat decât fusese de luni de zile, a declarat un diplomat prezent la o parte din discuțiile din Cipru.

Dar sărbătoarea va fi de scurtă durată. Următorul punct de pe agenda UE este dacă, cum și când să integreze țara devastată de război în clubul european. Aceasta este o componentă probabilă a oricărui acord de pace cu Rusia și, deși drumul spre aderarea la UE pare ceva mai fezabil acum, când Orbán este pe cale să plece după o înfrângere electorală dură, situația este departe de a fi simplă.

În timp ce premierul Estoniei, Kristen Michal, le-a spus jurnaliștilor că susține „accelerarea” aderării Ucrainei, premierul Croației, Andrej Plenkovic, aproape că a ironizat ideea unei aderări rapide.

„Nu cred că este realist să se întâmple la 1 ianuarie 2027”, a spus el. Croația, care a devenit cel mai nou membru al blocului în 2013, „a fost relativ rapidă” în acest proces și tot a avut nevoie de „șase ani de negocieri”.

Această poziție diferă și de abordarea prezentată de președintele Franței, Emmanuel Macron. Este „important să oferim un calendar clar Ucrainei și Moldovei”, a spus el.

Ani la rând, dacă a existat vreo unitate în UE, aceasta s-a manifestat mai ales în opoziția față de Orban. Odată cu plecarea sa — și după ce a lipsit de la ceea ce ar fi fost ultimul său summit — chiar și iluzia acelui front comun a dispărut.

„Liderii care se opun aderării Ucrainei la UE nu se mai pot ascunde în spatele poziției lui Orbán”, a declarat un oficial european implicat direct în discuții. La fel ca alții citați în acest articol, acesta a primit anonimat pentru a putea vorbi despre discuțiile confidențiale de joi.

Plan operațional

Și pe tema apărării, liderii se confruntă cu divergențe, dar încearcă să nu le lase să se vadă.

În contextul în care războiul din Orientul Mijlociu rămâne nerezolvat, Nikos Christodoulides, președintele Ciprului — stat care nu este membru NATO și care a fost lovit de drone Shahed în primele zile ale conflictului cu Iranul — a încercat să orienteze discuția către securitatea blocului european.

Pentru țările europene din afara alianței transatlantice sau pentru cele neliniștite de semnele de întrebare ridicate de Donald Trump asupra acesteia, articolul 42.7 al UE, folosit foarte rar, este atractiv. În cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru al UE, acesta obligă celelalte guverne să îi vină în ajutor.

„Avem nevoie de un plan operațional”, a spus Christodoulides. UE trebuie să stabilească „ce se va întâmpla în cazul în care un stat membru decide să activeze articolul respectiv”.

Christodoulides a dorit să folosească reuniunea pentru a le prezenta celorlalți lideri europeni o foaie de parcurs privind modul în care articolul 42.7 ar putea deveni operațional, a declarat pentru Politico un oficial cipriot de rang înalt, înaintea discuțiilor.

„Ar putea fi ceva asemănător activării mecanismului european de protecție civilă, care permite oricărei țări lovite de un dezastru să solicite asistență de urgență”, a spus oficialul.

„Nu va deveni funcțional imediat după acest summit”, a adăugat acesta, „dar pregătirea trebuie să înceapă”.

Totuși, discuția dintre lideri s-a concentrat în principal, în cele din urmă, pe geopolitică și pe prețurile energiei, au declarat trei diplomați. Dezbaterea privind articolul 42.7 abia dacă a prins contur și „a fost menționată de Christodoulides ca parte a unei discuții mai ample”, a spus un al patrulea diplomat.

„Nu este războiul Europei”

Ca semn al mizei ridicate pentru UE, Christodoulides a susținut că nu poate exista pace în Orientul Mijlociu fără Europa. „Nu putem ajunge la o dezescaladare în Iran fără participarea activă a Uniunii Europene”, a spus el.

Totuși, mulți lideri europeni rămân reticenți în a se implica semnificativ în conflict, sentimentul dominant la Bruxelles și în alte capitale fiind că pur și simplu nu este războiul Europei, iar discuțiile se reduc în mare parte la repoziționarea navelor de război deja staționate în regiune.

Anterior, joi, Trump a declarat că a ordonat Marinei SUA să „tragă și să distrugă” „fără nicio ezitare” ambarcațiunile care amplasează mine în Strâmtoarea Ormuz. Liderii europeni au evitat subiectul.

Pentru ei, cina de joi a fost mai degrabă despre stabilirea direcției pentru următoarele luni.

Premierul guvernului Belgiei, Bart De Wever, a declarat că, deși lucrurile ar putea deveni ceva mai simple fără combativul Orban, „există și alte țări în Europa cu lideri care nu merg întotdeauna în linie cu” consensul european.

De Wever — care și-a consolidat propria reputație de obstrucționist atunci când a refuzat anul trecut să permită UE să transfere către Ucraina active rusești înghețate aflate într-un depozitar financiar din Bruxelles, de teama unor represalii din partea Rusiei împotriva Belgiei — a spus că este „ușor supraestimat” cât de mult se vor desfășura mai lin summiturile europene fără Orban la masă.

Ajunși la jumătatea reuniunii și — pentru moment — fără povara de a-și pune numele pe angajamente ferme, liderii au putut evita să testeze cu adevărat acest lucru. Dar, în curând, nu vor mai putea.

Nicușor Dan participă la reuniunea liderilor europeni din Cipru

Preşedintele Nicuşor Dan participă, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, care are loc în Cipru. La reuniunea liderilor europeni participă şi partenerii regionali din Orientul Mijlociu.

Consiliul informal a început joi, la Ayia Napa, unde preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, au discutat cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Din delegaţia preşedintelui Nicuşor Dan fac parte consilierii prezidenţiali Valentin Naumescu şi Diana Iancu şi reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei.

Nicuşor Dan a spus, în prima zi a a reuniunii, că prosperitatea şi securitatea României depind de o Uniune Europeană puternică şi prosperă.

Şeful statului a menţionat că una dintre temele esenţiale pentru România de pe agenda reuniunii este viitorul buget al UE. „Ne dorim să fie un buget ambiţios, un buget mare”, a afirmat el, înainte de a participa la o cină de lucru, pledând ca fondurile destinate competitivităţii să fie accesibile şi companiilor din statele membre mai puţin dezvoltate.

Consiliul informal este prezidat de Antonio Costa şi găzduit de preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, în contextul în care Ciprul deţine preşedinţia Consiliului UE până pe 30 iunie.

Liderii UE vor discuta, la Nicosia despre conflictul din Iran şi din Orientul Mijlociu şi despre rolul Europei în procesul de dezescaladare. O temă importantă pe agendă este şi cea legată de libera navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, dar şi criza preţurilor carburanţilor.

Meloni: Avem nevoie de mai multe acțiuni în domeniul energiei

Propunerile Comisiei Europene privind modul de atenuare a impactului războiului din Iran asupra prețurilor la energie reprezintă „un pas înainte, dar nu un pas înainte suficient”, a declarat prim-ministra italiană Giorgia Meloni.

O parte a propunerii include o mai mare flexibilitate în ceea ce privește ajutoarele de stat. Însă nu toate țările UE au același spațiu fiscal, a spus Meloni.

Deficitul bugetar al Romei pentru anul trecut a fost de 3,1% din PIB, a raportat ieri biroul de statistică Istat.

Ursula von der Leyen despre împrumutul pentru Ucraina

Ursula von der Leyen a precizat despre împrumutul pentru Ucraina că o primă tranșă va fi de 45 de miliarde de euro:

„Cred că este posibil să primim prima tranșă din cele 45 de miliarde de euro alocate pentru anul 2026 încă în acest trimestru”, a declarat Ursula von der Leyen după întâlnirea cu António Costa și Volodimir Zelenski.

„Am convenit ca o treime din împrumut să fie direcționată către mijloace bugetare, iar două treimi către apărare. Și cred că primul pachet va fi un pachet de drone, drone din Ucraina pentru Ucraina”, a spus ea.

De Wever: Orbán nu a fost chiar atât de rău

Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, a declarat că este de părere că a fost „ușor supraestimat” cât de line vor fi summiturile europene fără Viktor Orbán.

Poziția lui Orbán în Consiliul European nu a fost „ușoară”, dar „nici imposibilă”, din experiența sa, a spus De Wever.

El a adăugat că, deși lucrurile ar putea deveni oarecum mai line, „există și alte țări în Europa cu lideri care nu sunt întotdeauna de acord” cu consensul european.

Deschiderea negocierilor de aderare, pe agenda discuțiilor dintre Volodimir Zelenski și oficialii europeni

Costa, von der Leyen și Zelenski au avut o întâlnire trilaterală foarte pozitivă înainte de summit, potrivit Politico.

Cei trei oficiali s-au bucurat de deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro al UE, de adoptarea unui nou pachet de sancțiuni și au cerut deschiderea procesului formal de negociere pentru ca țara să devină membră a blocului european „fără întârziere”.

Costa și von der Leyen l-au lăudat pe Zelenski pentru „progresul semnificativ pe care Ucraina l-a făcut pe calea aderării la UE” și „au cerut deschiderea fără întârziere a unor grupuri de negocieri”.

Între timp, premierul eston, Kristen Michal, a declarat că un avantaj cheie al plecării premierului ungar Viktor Orbán este că blocul se poate concentra acum pe „extinderea și cu Ucraina și Moldova”.

Nicușor Dan, despre o posibilă clauză comună de apărare

Despre o posibilă clauză comună de apărare pe lângă articolul 5, Nicușor Dan a spus:

„Este o discuție care abia a pornit și evident că orice formă de colaborare, de securitate este bine-venită, însă fundamentul, partea cea mai importantă a apărării noastre vine din apartenența la NATO și parteneriatul cu SUA”.

Nicușor Dan: România are mai multe obiective privind bugetul UE

Nicuşor Dan a declarat că pe agenda discuțiilor se află patru teme majore, de la criza din Orientul Mijlociu și răspunsul Uniunii Europene, până la situația din Ucraina, unde a fost deblocată finanțarea și pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta a precizat că urmează dezbateri privind competitivitatea, cu accent pe consolidarea pieței unice și reducerea prețurilor la energie în UE, precum și negocieri privind viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, unde România susține un buget european ambițios și consistent, inclusiv o alocare de 400 de miliarde pentru competitivitate, menită să reducă decalajele dintre statele membre.

„Sunt patru subiecte importante. Evident, criza din Orientul Mijlociu și modul în care putem să răspundem la aceasta, apoi Ucraina. Am reușit, în sfârșit, deblocarea împrumutului și a pachetului de sancțiuni pentru Rusia. După aceea, continuăm discuțiile pe competitivitate, despre cum să facem să avem o adevărată piață unică și să scădem prețurile la energie în Uniune. Al treilea subiect este cel mai important: o discuție despre viitorul cadru financiar multianual, adică banii europeni pentru perioada 2028–2034. Aici, România are mai multe obiective. Ne dorim ca bugetul să fie ambițios, un buget mare.

O secțiune este foarte consistentă, de 400 de miliarde, pentru competitivitate, care să ajute ca acești bani să ajungă și la companii din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele”.

Cipru va cere garanții reciproce de apărare

Liderul cipriot, Christodoulides, face presiuni asupra UE pentru a-și consolida clauza de asistență reciprocă, articolul 42.7, în cazul în care țările ar fi atacate. Cipru, care nu este membru NATO, s-a confruntat cu atacuri cu drone iraniene după începerea războiului condus de SUA.

„Ceea ce avem nevoie și ceea ce vom discuta astăzi este să dăm substanță articolului 42.7. Ce se va întâmpla în cazul în care un stat membru decide să declanșeze articolul specific. Trebuie să avem un plan operațional”, a spus Christodoulides, potrivit Politico.

În același timp, a spus el, „există o singură cale pentru Uniunea Europeană - acesta este momentul să lucrăm pentru a obține autonomia strategică europeană, noi toți înțelegem necesitatea acestui apel”.

Zelenski: „Ucraina apără Europa”

Înaintea discuțiilor de joi, Volodimir Zelenski a respins ideea unui statut simbolic sau diluat de membru al UE pentru Ucraina.

„Ucraina se apără și cu siguranță apără Europa. Nu o apără doar simbolic - oamenii chiar mor... Apărăm valorile europene comune. Cred că merităm să fim membri deplini ai Uniunii Europene”, a declarat Zelenski.

„Am avut deja suficiente uniuni simbolice - Memorandumurile de la Budapesta, garanțiile de securitate simbolice, NATO, o cale simbolică către NATO. Merităm să fim membri deplini în diferite alianțe și, bineînțeles, în Uniunea Europeană”, a spus el.

António Costa, Ursula von der Leyen și Volodîmîr Zelenski, discuții trilaterale înainte de summit

Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlnesc pentru o trilaterală cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, înainte de summit.

Cei trei vor face declarații publice înainte de a intra în sala de ședințe spațioasă pentru începerea summitului.

Președintele cipriot Nikos Christodoulides este gazda summitului. El a declarat reporterilor înaintea discuțiilor că UE este crucială pentru încheierea conflictului din Iran, argumentând că pacea este imposibilă fără ca Europa să joace un rol, potrivit Politico.

„Ceea ce pot spune este că nu putem ajunge la dezescaladare în Iran fără participarea activă a Uniunii Europene”, a spus el.

Calendarul reuniunii din Cipru

Căderea lui Orban

Reuniunea liderilor europeni vine într-un moment de cotitură – Viktor Orban tocmai ce a fost dat jos de la putere prin alegeri, după 16 ani în care s-a profilat ca cel mai mare dușman al proiectului european și ca un aliat de nădejde al lui Vladimir Putin.

Viitorul fost prim-ministru ar fi putut să participe la această reuniune, însă a ales să nu o facă.

Când liderii europeni se vor reuni din nou în iunie, câteva fețe noi vor fi prezente, pe lângă viitorul premier ungar, Peter Magyar.

În Slovenia, populistul Janez Jansa pare că va reveni și el la putere, iar Bulgaria ar putea fi reprezentată de fostul său președinte, posibil viitor prim-ministru, Rumen Radev. Radev este și el un susținător al regimului de la Kremlin.

Totuși, patru diplomați și oficiali au spus că e încă prea devreme să se concluzioneze că vreunul dintre ei va deveni un „nou Orban”.

Toți pentru unul și unul pentru toți

Războiul din Iran a pus presiune inclusiv pe capacitatea de planificare pe timp de criză a europenilor. Ciprul este una dintre țările care au cerut ca blocul să clarifice cum ar funcția clauza de asistență mutuală în cazul în care unul dintre membrii săi este amenințat.

Conform articolului 42,7 al tratelor europene, „odată ce este activat de un membru UE atacat, celelalte state-membre trebuie să ofere ajutor” – o măsură de tip toți pentru unul, unul pentru toți care, cel puțin pe hârtie, merge mai departe decât NATO.

În practică, însă, este foarte neclar în ce ar consta ajutorul.

„Ne așteptăm să avem un răspuns concret la aceste întrebări. Este evident că actuala situație geopolitică face ca această prevedere să fie importantă”, spune un oficial european anonim.

Șefa diplomației europene, Kaja Kalls, va prezenta ce s-a lucrat pe tema mecanismului de apărarea mutuală.

Mecanismul e important mai ale pentru Cipru, care nu e stat NATO. În martie, un atac cu drone a lovit baza RAF din Akrotiri – prima dată când o bază britanică din Cipru a fost atacată în ultimii 40 de ani.

De asemenea, provocările de securitate asociate cu aducerea celor 27 de lideri și oficialilor lor de rang înalt în Cipru au fost formidabile.

„E foarte dificil, Ciprul nu este într-o situație de invidiat, dar faptul că această întâlnire are loc este important din punct de vedere simbolic”.

Dacă lucrurile merg bine, oficialii ciprioți speră că-i vor putea convinge pe turiști să revină pe insulă.

Drumul lung spre un nou buget UE

Situația geopolitică a piratat din nou agenda summitului UE, pentru că întâlnirea din Cipru ar fi trebuit să se concentreze aproape exclusiv pe probleme economice – mai ales pe bugetul de aproape două trilioane al Uniunii Europene.

Costa îi impulsionează pe liderii UE să accelereze discuțiile pe tema noului cadru financiar. Două ore vor fi dedicate acestei teme, vineri. Scopul său este să obțină un acord final pe tema bugetului de șapte ani al UE și speră că aceasă înțelegere va fi obținută până la sfârșitul anului.

Există temeri că Franța va fi condusă de un guvern de extremă dreapta de la anul și că obținerea unei astfel de înțelegeri va fi foarte dificilă în 2027.

„Cu cât lucrurile se prelungesc, cu atât schimbările la buget vor fi mai îndrăznețe”, a declarat un oficial UE anonim.

Totuși, dacă liderii UE chiar se mobilizează să obțină un acord pe buget până la sfârșitul anului, ar fi vorba de o înțelegere foarte rapidă, având în vedere standardele UE. Orice reușită va depinde de cât de mult sunt dispuse guvernele europene să facă compromisuri.

Discuțiile pe tema bugetului sunt mereu extrem de dificile – țările ceva mai bogate din nordul Europei sunt reticente să plătească mai mult la bugetul blocului și sunt sceptice cu privire la puterile Comisiei Europene de a taxa.

De cealaltă parte, țările din sudul și estul Europei preferă un buget european mai robust și se opun tăierilor la subvențiile agricole și la finanțarea regională. În general, aceste două sectoare sunt cele mai mari când vine vorba de bugetul blocului.

Ceea ce complică și mai mult lucrurile este că UE trebuie să înceapă să ramburseze împrumuturi de 25 de miliarde de euro pe an, folosite pentru recuperarea post-Covid, iar presiunile sunt tot mai mari ca bugetul să fie „lipit” de situația geopolitică.

Kata Tutto, președinta comitetului regiunilor a declarat pentru Politico că „și-ar putea imagina” că unele țări vor cere un buget mai mic, dar insistă că o astfel de ipoteză este imposibilă în contextul în care impactul războiului din Iran este de aproximativ un procent din PIB-ul blocului.

Marea problemă a energiei

Dacă e un lucru despre care liderii europeni se pot pune toți de acord este că e nevoie să se facă lucruri pentru ca facturile la energie să scadă, mai ales în condițiile unei crize prelungite generată de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Miercuri, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri menite să-i protejeze pe consumatori, inclusiv schimbări la schema ajutoarelor de stat.

Astfel, se dorește accelerarea acțiunilor în domeniul electrificării, rețelelor electrice și taxării la energie – prin mobilizarea investițiilor private și eliberarea de fonduri la nivel european.

Va fi prima șansă pe care liderii europeni o au să discute direct unul cu celălalt pe această temă foarte dificilă.

Toți ochii pe Iran

În condițiile în care războiul pornit de America lui Trump în Orientul Mijlociu a intrat deja în a opta săptămână, liderii europeni vor discuta despre ce posibilitatea păcii și despre cum vor trece peste consecințeleb economice ale închiderii Strâmtorii Ormuz.

„În primul rând, trebuie să discutăm această situație în evoluție rapidă. Asta include contribuția Europei la dezescaladare și la obținerea păcii în regiune, inclusiv când vine vorba de libertatea de navigație”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Totuși, guvernele europene rămân dezbinate când vine vorba de cum ar trebui să acționeze pe tema războiului lui Trump. Franța și Germania, de exemplu, nu s-au putut pune de acord pe tema implicării în protejarea armată a rutelor comerciale.

La începutul lunii, președintele Franței, Emmmanuel Macron, a găzduit discuții cu liderii țărilor „non-beligerante” pentru a planifica o „misiune strict defensivă” de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar asta doar după ce luptele se opresc. Discuțiile nu au inclus și administrația Trump.

Totuși, cancelarul Germaniei a spus că deși țara sa este „fundamental pregătită” să ajute la securizarea rutelor comercial pe baza unor condiții stricte, el ar vrea să discute și participarea Statelor Unite la inițiativă.

Începe summitul de criză al Uniunii Europene. Cei 27 de șefi de state și guvern se reunesc în Cipru

Nu se întâmplă des ca șefii de state și de guverne europene să se reunească în Consiliu European într-un oraș faimos pentru petreceri și distracție, însă asta se va întâmpla joi când liderii europeni vor merge la un dineu în Ayia Napa, înainte de reuniunea formală a summitului, scrie Politico.

Este pentru prima oară când liderii europeni se reunesc oficial de la căderea lui Viktor Orban în alegerile din 12 aprilie. După cina de la Ayia Napa, vor începe discuțiile cu ușile închise, vineri, pe teme dificile precum războiul din Iran și bugetul UE.

Ulterior, se vor purta discuții cu Egiptul, Iordania, Libanul, Siria și țările din Golf pe tema securității regionale.