FT: Germania face un pariu de 100 de miliarde de euro pe ora de sosire a trenurilor
Publicat acum 30 minute
Inflația din Statele Unite a urcat la 4,2% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, din cauza scumpirii carburanților, care continuă să pună presiune pe bugetele gospodăriilor și complică perspectivele privind politica de dobândă a Rezervei Federale, scrie Euronews.
Datele publicate miercuri de Departamentul Muncii arată că prețurile de consum au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,8% în aprilie. Este a treia lună consecutivă de creștere a inflației. De la o lună la alta, prețurile au urcat cu 0,5%, după creșteri de 0,6% în aprilie și 0,9% în martie.
Principalul factor a fost scumpirea energiei, în special a benzinei. În rest, presiunile asupra prețurilor au rămas mai temperate, semn că inflația nu s-a extins încă uniform în economie. Dacă prețurile la energie se stabilizează, inflația generală ar putea începe să încetinească în lunile următoare. De altfel, benzina s-a ieftinit deja ușor după vârful din mai.
Un semnal relativ pozitiv în raportul de miercuri este evoluția inflației de bază, care exclude alimentele și energia. Aceasta a crescut cu 0,2% în mai, față de 0,4% în aprilie. Raportat la anul trecut, inflația de bază a urcat ușor la 2,9%, de la 2,8%.
Chiar și așa, mai multe bunuri și servicii s-au scumpit. Hainele au costat cu 0,3% mai mult decât în aprilie și sunt cu 4,8% mai scumpe decât anul trecut. Biletele de avion au crescut cu 2,7% într-o singură lună și sunt cu aproape 27% peste nivelul de anul trecut, pe fondul scumpirii kerosenului. Energia electrică s-a scumpit cu 0,6% lunar și cu 5,9% față de anul trecut.
Inflația începuse să încetinească înainte ca președintele Donald Trump să impună noi tarife comerciale în aprilie 2025, măsuri care au crescut costul multor bunuri importate. În ultimele luni, tensiunile din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului au adăugat presiuni suplimentare.
Prețul benzinei a crescut în mai după ce Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a afectat aproximativ o cincime din livrările globale de petrol. Potrivit Energy Information Administration, prețul mediu al benzinei în SUA a urcat de la aproximativ 4,04 dolari pe galon la mijlocul lui aprilie la 4,49 dolari la mijlocul lui mai.
De atunci, prețurile au mai scăzut ușor, la o medie de 4,16 dolari pe galon, potrivit AAA, ceea ce ar putea duce la o ușoară temperare a inflației în iunie. Totuși, combustibilii rămân la niveluri ridicate, iar benzina a depășit pragul de 4 dolari pe galon încă din martie.
Și motorina s-a scumpit, crescând costurile de transport. Companii precum UPS și FedEx au introdus suprataxe pentru combustibil, ceea ce ar putea duce mai departe la scumpirea alimentelor. Prețurile la alimente au crescut cu 0,7% în aprilie și sunt cu 2,9% mai mari decât anul trecut.
Inflația pune presiune pe deciziile Rezervei Federale
Inflația ridicată a schimbat discuțiile din interiorul Rezervei Federale. La începutul anului, oficialii se așteptau la două reduceri de dobândă în 2026. Între timp, mai mulți decidenți au sugerat că următoarea mișcare ar putea fi chiar o creștere a dobânzilor.
Dobânzile mai mari se traduc în costuri mai ridicate pentru credite ipotecare, împrumuturi auto și finanțarea companiilor.
Piețele financiare estimează în prezent că Fed ar putea majora dobânda în decembrie, potrivit datelor CME FedWatch.
„Prețurile benzinei au crescut cu aproape 50% în 12 luni în unele state, iar chiar dacă SUA și Iran ajung la un acord, presiunile par să rămână ridicate pentru mai mult timp”, a spus Lindsay James, strateg de investiții la Quilter. Ea a adăugat că piețele mizează pe o posibilă creștere de 0,25 puncte procentuale până la finalul anului, cu riscul unor noi majorări în 2027.
În ciuda inflației, piața muncii rămâne solidă, iar economia continuă să crească, ceea ce reduce presiunea asupra Fed de a relaxa politica monetară. În același timp, unii oficiali susțin că o încetinire a economiei ar putea fi necesară pentru a aduce inflația înapoi spre ținta băncii centrale.
Randamentele obligațiunilor americane pe doi și zece ani au crescut după datele mai bune decât așteptările privind locurile de muncă, semn că investitorii se așteaptă ca inflația să rămână ridicată mai mult timp.
Situația complică și poziția viitorului președinte al Rezervei Federale, Kevin Warsh, care va trebui să gestioneze presiuni inflaționiste persistente, într-un context în care spațiul de relaxare a politicii monetare se reduce.
Deocamdată, atât Donald Trump, cât și oficiali ai Casei Albe susțin că nu este nevoie de noi creșteri de dobândă, dar nici nu mai vorbesc despre reduceri.
Piețele se așteaptă ca dobânzile să rămână neschimbate la 3,5%–3,75% la următoarea ședință a Fed, iar atenția se mută pe eventualele schimbări de perspectivă ale băncii centrale.
„Warsh nu este un susținător al ghidajului anticipat, ceea ce face traiectoria viitoare a dobânzilor mai greu de anticipat”, a mai spus James. Ea a concluzionat că „SUA au, în mare măsură, o problemă de inflație creată intern, iar corectarea ei nu va fi simplă și nici rapidă”.