Kremlinul a refuzat să pregătească spațiul mediatic intern pentru un acord de pace cu Ucraina și a ales în schimb să intensifice retorica războiului și să-și demonstreze forţa militară înaintea convorbirii telefonice Trump - Putin, arată un raport al Institutului pentru Studiul Războiului, scrie Ukrainska Pravda.
Într-un raport publicat luni, ISW atrage atenția că Moscova nu a pregătit spațiul informațional rus pentru un acord de pace sau pentru un sfârșit iminent al războiului cu Ucraina. Conform ISW, societatea și forțele armate ruse nu anticipează o încheiere rapidă a ostilităților, iar Kremlinul a lansat de ceva vreme un efort intens de a prezenta scopurile lui Putin drept existențiale pentru statul rus și a obține astfel susținerea populației pentru un război de durată.
„Kremlinul nu pregătește spațiul informațional rus pentru un acord de pace în viitorul apropiat și nici forțele și societatea rusă nu anticipează un sfârșit iminent al războiului. Kremlinul se angajează într-un efort concertat de a justifica obiectivele lui Putin ca fiind existențiale pentru statul rus și de a câștiga sprijinul societății pentru prelungirea războiului până când Rusia își va atinge aceste scopuri.”, potrivit ISW.
Astfel, Kremlinul a intensificat demonstrațiile de forță militară chiar înainte de convorbirea telefonică programată între președinții Donald Trump și Vladimir Putin pe 19 mai. În noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele ruse au lansat cea mai mare serie de atacuri cu drone de la începutul invaziei, vizând în special regiunea Kiev, în ciuda solicitărilor administrației Trump de a opri atacurile.
Aceste acțiuni nu urmăresc doar să intimideze Kievul, ci și să transmită un semnal puternic către partenerii occidentali că Rusia dispune de resurse suficiente pentru a duce războiul spre o așa-zisa „concluzie logică”.
La 18 mai, jurnalistul Pavel Zarubin – afiliat Kremlinului – a publicat pe canalul său fragmente despre presupusul „interviu nou” cu Putin, în care președintele rus susține că are suficiente efective și echipamente pentru a aduce războiul la un „sfârșit logic” care să garanteze „rezultatele necesare” pentru Rusia. Fragmentele sunt părți nepublicate până acum din documentarul „Russia.Kremlin.Putin.25 Years”, lansat inițial la 4 mai, ceea ce sugerează o decizie deliberată de amânare a difuzării pentru a amplifica mesajul.
În paralel, oficiali ca Vladimir Medinski și Dmitri Medvedev au reiterat disponibilitatea Rusiei de a lupta „orât cât va fi nevoie” și, respectiv, au lansat amenințări nucleare „subtilizate” în contextul unor „ultimatums de negociere”. Această retorică servește la consolidarea narativei că orice compromis ar pune în pericol însăși existența statului rus.
Cu toate acestea, ISW semnalează că pierderile de pe câmpul de luptă sunt semnificative și, la ritmul actual, greu sustenabile pe termen mediu și lung. Economia rusă este, de asemenea, sub presiune severă: cheltuielile masive de război, inflația în creștere (rata dobânzii peste 20%), penuria de forță de muncă și scăderea fondului suveran de investiții indică o epuizare accelerată a resurselor Rusiei. Potrivit analiștilor ISW, aceste tendințe vor forța Kremlinul să ia decizii dificile în 2026 sau 2027.
Pe de altă parte, autoritățile de la Kiev, conduse de președintele Volodimir Zelenski, continuă să își declare disponibilitatea pentru dialoguri serioase și un armistițiu necondiționat. La 18 mai, Zelenski a discutat la Roma cu vicepreședintele american J.D. Vance și cu secretarul de stat Marco Rubio, subliniind nevoia unui încetare imediată a focului și a unor negocieri de bună-credință. Rusia, însă, refuză să participe la astfel de demersuri.