Omul lui Putin amenință Republica Moldova că ar putea avea aceeași soartă cu a Ucrainei. „Moldova face o greșeală gravă. Această greșeală a mai fost făcută de o altă țară și nu i-a adus nimic bun”, a declarat Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin.
Moldova nu are „nimic bun de câștigat” dacă va continua politica de confruntare cu Rusia în încercarea de a-și consolida relațiile cu Europa, a afirmat Peskov, citat de agenția TASS și Moscow Times. Declarația vine după ce Chișinăul a aprobat o nouă strategie militară în care Rusia este desemnată drept „principala amenințare” la adresa securității naționale.
Peskov a afirmat că, la Kremlin, adoptarea documentului este privită ca o continuare a „liniei confruntaționale” a autorităților moldovene față de Moscova:
„Actuala conducere a Moldovei, din punctul nostru de vedere, face o greșeală gravă. Ei cred că apropierea de Europa presupune automat o antagonizare totală a Rusiei. Această greșeală a mai fost făcută de o altă țară și nu i-a adus nimic bun”, a subliniat Peskov.
Pe 8 octombrie, guvernul Republicii Moldova a aprobat noua strategie militară până în anul 2035. Printre „riscurile și amenințările la adresa securității naționale” enumerate în document se menționează în mod special războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Moldova își exprimă îngrijorarea privind posibilitatea creării unui „coridor terestru” rusesc până la granițele sale și nu exclude „răspândirea” conflictului pe teritoriul republicii.
O altă amenințare menționată în strategie este prezența a aproximativ o mie de militari ruși în regiunea separatistă Transnistria. În acest context, autoritățile au decis să majoreze efectivele armatei naționale cu o treime și să crească bugetul apărării până la 1% din PIB. Documentul mai prevede trecerea la standardele NATO și precizează că statutul de neutralitate înscris în Constituție „obligă” statul să ia „toate măsurile necesare, inclusiv de natură militară, pentru propria apărare”, ceea ce permite Moldovei să participe la exerciții internaționale.
În septembrie, partidul proeuropean „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de președinta Maia Sandu, a câștigat alegerile parlamentare cu 50,2% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat blocul „Patriotic”, cu orientare pro-rusă, condus de fostul președinte Igor Dodon, care a obținut 24,17%.
După alegeri, Kremlinul a acuzat autoritățile de la Chișinău că au împiedicat participarea la vot a „sute de mii” de moldoveni aflați în Rusia, întrucât pentru aceștia au fost deschise doar două secții de votare.
De cealaltă parte, Maia Sandu, care a acuzat în repetate rânduri Moscova de ingerințe în treburile interne ale Moldovei și de tentative de destabilizare, a declarat după scrutin că Rusia „va continua campaniile sale de dezinformare”, dar „îi va fi mai greu să o facă”.
Uniunea Europeană a felicitat-o pe Sandu, subliniind că poporul Republicii Moldova a ales democrația, reformele și un viitor european „în pofida presiunilor și tentativelor de interferență din partea Rusiei”.