Liderii Franței, Germaniei și Poloniei au ajuns miercuri în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, cu mesajul pentru cetățeni că viitorul țării este în Uniunea Europeană, scrie Politico.
ACTUALIZARE La finalul discuțiilor, cei trei lideri europeni au transmis un mesaj puternic de susținere pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Uşa Uniunii Europene este deschisă”, a afirmat Merz, subliniind sprijinul pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău, care urmează să treacă printr-un test dificil la alegerile parlamentare din luna viitoare.
Acesta a adăugat: „Ştim bine cât de mult suferă Moldova din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Cei trei lideri europeni au promis asistență tehnică și diplomatică pentru Republica Moldova, în condițiile în care țara se confruntă cu tot mai multe atacuri hibride venite dinspre Moscova, intensificate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat „sprijinul ferm” al Parisului pentru candidatura Moldovei la Uniunea Europeană și a condamnat campaniile de manipulare venite dinspre Kremlin: „Propaganda Kremlinului ne spune că europenii doresc să prelungească războiul şi că Uniunea Europeană oprimă popoarele. Acestea sunt minciunii. Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană nu ameninţă pe nimeni şi respectă suveranitatea fiecăruia”.
Președinta Maia Sandu a publicat mai multe fotografii după discuțiile avute cu liderii europeni, pe care îi numește „dragi prieteni”.
ACTUALIZARE. La palatul prezidențial au ajuns și premierul Poloniei Donald Tusk și președintele francez Emmanuel Macron.
ACTUALIZARE Cancelarul german Friedrich Merz este primul care a ajuns la palatul prezidențial din Chișinău, unde a fost întâmpinat de garda de onoare și de președinta Maia Sandu.
Urmează să sosească acolo și Donald Tusk și Emmanuel Macron.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul său de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), se confruntă cu un scrutin parlamentar critic pe 28 septembrie, în contextul avertismentelor că Rusia încearcă să influențeze rezultatul și să submineze eforturile țării de a adera la Uniunea Europeană.
„Sunt unii care vor încerca să ne abată de la drum. Au mai încercat și înainte... Dar poporul moldovean știe ce este mai bine pentru el. Pentru țara noastră, cea mai bună alegere este să fim alături de Franța, Germania, Polonia și celelalte națiuni ale continentului, în marea familie a păcii – Uniunea Europeană”, urmează să spună miercuri Sandu, la un miting dedicat Zilei Independenței.
Țară cu 2,4 milioane de locuitori, aflată între România și Ucraina, Moldova a devenit o țintă pentru președintele rus Vladimir Putin. În timp ce Moscova duce un război militar pentru a subjuga Ucraina, folosește tactici hibride pentru a încerca să controleze Moldova, inclusiv manipulări electorale pe scară largă.
Vizita din această săptămână a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk are rolul de a menține Moldova pe drumul integrării europene și de a le reaminti alegătorilor că există o alternativă la Rusia.
„Nu este doar o vizită, ci o legătură vie între Europa și poporul moldovean. Niciodată nu vom mai lăsa un aliat să rămână singur în fața agresiunii rusești”, a declarat Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe politică externă al CDU, partidul aflat la guvernare în Germania.
Anul trecut, Sandu a obținut al doilea mandat la limită, după un scrutin marcat de fraude electorale, inclusiv o schemă prin care alegători au fost plătiți pentru a sprijini contracandidații ei pro-Kremlin. În paralel, referendumul pentru aderarea la UE a trecut cu un scor strâns: 50,4% pentru și 49,6% împotrivă.
În ambele cazuri, voturile celor 250.000 de moldoveni din diaspora, mulți stabiliți în state UE, au fost decisive pentru sprijinirea guvernului liberal.
La începutul acestei luni, consilierul prezidențial pe securitate națională, Stanislav Secrieru, a avertizat asupra intensificării campaniilor de dezinformare țintite către diaspora și chiar a posibilelor perturbări în secțiile de vot din străinătate.
„În condiții normale, această campanie electorală ar fi foarte favorabilă actualei guvernări. Sondajele arată că, în acest moment, aproape am avea majoritate. Dar, desigur, există atacuri hibride, agresiuni non-digitale, Rusia aduce pe ascuns milioane și milioane de dolari pentru cumpărarea de voturi la scară largă. Așa că, deși sunt încrezător, fiecare vot va conta”, a spus Nicu Popescu, fost ministru adjunct de externe și candidat PAS la parlamentare.
Semnalul european
La Chișinău, Merz, Macron și Tusk vor să transmită alegătorilor că viitorul țării este în Uniunea Europeană.
„Prezența lor transmite un mesaj puternic – Moldova nu este singură. Drumul european al țării este real, ireversibil și susținut de toate marile familii politice din UE”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președinte al delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Moldova.
Totuși, momentul exact al aderării Moldovei la UE – și deschiderea așa-numitelor „clustere” de negociere – rămâne controversat. În vară, oficiali și diplomați europeni au declarat pentru POLITICO că blocul comunitar lua în calcul accelerarea procesului pentru Moldova, prin deschiderea unui cluster înainte de alegeri, pentru a impulsiona tabăra pro-UE.
Însă Ucraina și mulți dintre aliații săi se opun ferm unei astfel de decizii. În plus, faptul că președintele american Donald Trump a reușit să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban – adversar al aderării Ucrainei, dar care și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini aderarea Moldovei – să renunțe la veto-ul împotriva Kievului, a schimbat dinamica, a explicat un diplomat.
„E de înțeles că unii ar vrea să ofere Moldovei un cluster de negociere, dar să faci asta doar pentru că urmează alegeri ar fi o miopie politică și, în cele din urmă, contraproductiv. Și alte țări se uită la ce se întâmplă”, a spus diplomatul.
Un oficial francez a declarat: „Atât candidatura Ucrainei, cât și cea a Moldovei au argumente solide, în contextul prin care trece Ucraina. Deciziile la Bruxelles trebuie luate în unanimitate și trebuie să respectăm aceste principii”.
Deciziile vor fi luate „în zilele sau săptămânile următoare”, a adăugat oficialul. Doi diplomați și-au exprimat și ei speranța că blocajul privind aderarea Ucrainei ar putea fi depășit în lunile următoare, dată fiind presiunea asupra Budapestei.
Prezența premierului polonez Donald Tusk, a cărui țară a aderat la UE abia în 2004, este deosebit de semnificativă. Ca fost membru al Pactului de la Varșovia care a cunoscut o ascensiune spectaculoasă la prosperitate după aderare, Polonia reprezintă pentru Moldova un exemplu concret al beneficiilor integrării europene.
Potrivit lui Popescu, fost ministru de externe, statele europene au propriile motive să fie atente la rezultatul din Moldova: „Dacă Rusia reușește în Ucraina și în Moldova, va reprezenta o amenințare militară directă pentru țări precum România și Polonia – iar oamenii înțeleg miza. De aceea avem acest semnal de sprijin: Moldova contează”.