Colegiul Medicilor cere menținerea sporului de 100% pentru gărzi și critică proiectul Legii salarizării
Publicat acum 1 ora si 37 minute
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) urmează să primească aproximativ 2,8 miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), bani destinaţi modernizării logistice şi operaţionale a structurilor din subordine. Suma face parte din cele 16,68 miliarde de euro la care România are acces prin acest mecanism, sub formă de împrumut pe termen lung pentru apărare şi securitate, scrie Sursa Zilei.
Cu acești bani, Ministerul Afacerilor Interne pregătește una dintre cele mai ample modernizări logistice și operaționale din istoria sa recentă.
Din această sumă, aproximativ 2,8 miliarde de euro sunt destinate structurilor aflate în coordonarea MAI. Spre deosebire de programele derulate de Ministerul Apărării Naționale, care se concentrează pe tehnică militară grea și pe achiziții europene de mare valoare, planul MAI urmărește dezvoltarea unor capacități integrate de intervenție, protecție civilă, comunicații critice și mobilitate operațională.
Mai important, documentele-cadru ale ministerului introduc o serie de condiții privind producția și mentenanța în România care nu se regăsesc, în aceeași formă, în programele gestionate de MApN.
Spre deosebire de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), care vizează tehnică militară grea şi achiziţii europene de mare valoare, MAI urmăreşte dezvoltarea unor capacităţi de intervenţie, protecţie civilă, comunicaţii critice şi mobilitate operaţională. În plus, documentele-cadru ale ministerului impun condiţii privind producţia şi mentenanţa pe teritoriul României, care nu apar, în aceeaşi formă, în programele gestionate de MApN.
SAFE a fost creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini industria europeană de apărare şi pentru a întări capacităţile de securitate ale statelor membre. România a primit a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia – 16,68 miliarde de euro.
Banii nu reprezintă un grant, ci un împrumut rambursabil în 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani. Prima rambursare este programată pentru 2035, iar dobânda estimată este de circa 3%, considerată avantajoasă faţă de costurile pe care statele le-ar obţine individual pe pieţele financiare.
Regulile programului prevăd că beneficiarii principali trebuie să fie companii europene, iar componentele să fie produse în Uniunea Europeană – scopul fiind păstrarea investiţiilor în interiorul economiei europene şi reducerea dependenţelor externe în domenii strategice.
Planul MAI este structurat în jurul a zece proiecte majore, însumând aproximativ 2,67 miliarde de euro – aproape 95% din alocarea ministerului. Cel mai mare vizează armamentul individual şi muniţia compatibilă NATO, estimat la 817 milioane de euro.
Urmează programul pentru managementul victimelor multiple şi protecţia CBRNe (chimic, biologic, radiologic, nuclear şi exploziv), evaluat la peste 520 de milioane de euro, şi cel de evacuare în masă, cu aproape 350 de milioane de euro.
Pe listă se mai află comunicaţiile critice şi sistemele de comandă-control, mobilitatea militară, echipamentele balistice, dronele, sistemele anti-dronă şi infrastructura energetică de rezervă.
Concret, proiectele presupun achiziţia de elicoptere, aeronave de intervenţie, ambulanţe, autospeciale, centre mobile de comandă, sisteme informatice securizate, drone, echipamente de comunicaţii, bărci de salvare şi echipamente de protecţie pentru personal.
În timp ce proiectele MApN urmăresc în principal înzestrarea cu sisteme de luptă – vehicule blindate, sisteme antiaeriene, nave militare sau muniţii –, planul MAI este construit în jurul conceptului de rezilienţă naţională şi răspuns la situaţii de criză, susțin oficialii ministerului.
Printre categoriile finanţate se numără intervenţia în accidente colective şi dezastre, evacuarea populaţiei în situaţii de urgenţă, protecţia împotriva ameninţărilor CBRNe, comunicaţiile strategice şi continuitatea operaţională, mobilitatea structurilor de intervenţie, apărarea împotriva dronelor şi protecţia personalului.
O parte importantă din fonduri merge, astfel, nu către capabilităţi militare clasice, ci către structuri capabile să intervină în situaţii de urgenţă, atacuri hibride, dezastre naturale sau incidente majore.
Cea mai clară diferenţă faţă de strategia Armatei este accentul pus pe producţia locală. Documentele-cadru ale MAI prevăd praguri concrete de participare a industriei româneşti: pentru armamentul individual şi echipamentele balistice, cerinţa este de producţie 100% în România, iar pentru programele de drone şi sisteme anti-dronă, ţinta este de minimum 60-65% producţie românească.
Pentru majoritatea categoriilor de echipamente sunt prevăzute şi obligaţii privind mentenanţa şi suportul tehnic pe teritoriul naţional.
În cazul unor proiecte sunt nominalizate explicit facilităţi şi companii româneşti care ar urma să participe la producţie sau la suportul tehnic, printre care Automecanica Moreni şi Centrul Tehnic Titu al grupului Renault.
Prin comparaţie, programele SAFE gestionate de MApN nu prevăd, la nivelul proiectelor aprobate, praguri similare de producţie românească impuse contractual pentru fiecare categorie.
Aproape un miliard de euro, deja contractat
Potrivit datelor publicate de MAI la începutul lunii iunie, până la 30 mai 2026 fuseseră semnate 19 contracte şi acorduri-cadru, cu o valoare cumulată de aproximativ 973 de milioane de euro – circa 35–36% din întregul cadru financiar destinat ministerului.
Cele mai mari contracte sunt: două aeronave tactice multirol Leonardo C-27J Spartan NG (245 de milioane de euro), şapte elicoptere Airbus H160 (191 de milioane de euro), 5.000 de SUV-uri operaţionale Renault şi 25 de autoutilitare (116 milioane de euro), infrastructură de tip data center pentru comunicaţii critice şi rezilienţă digitală (107 milioane de euro), cinci elicoptere Airbus H145 (90 de milioane de euro) şi un tren de intervenţie pentru situaţii de urgenţă (73 de milioane de euro).
La acestea se adaugă autospeciale pentru victime multiple, centre de simulare a zborului, şalupe maritime, platforme de comunicaţii securizate, laboratoare mobile TEMPEST, centre mobile de comandă şi echipamente de monitorizare a comunicaţiilor.