Marea Nordului, centrul industriei de extracție a petrolului și gazelor din Regatul Unit (UK), este un loc plin de nave, platforme petroliere și instalații de foraj la adâncime. Și, mai nou, câini roboți. Un astfel de robot, numit „Roberta”, este dotat cu mai multe camere și senzori și folosit pentru a colecta date pentru nava Northern Lights, a gigantului energetic Equinor, în cadrul unui program pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon din Marea Norvegiei, informează Politico.
Similar, Aker BP, o companie norvegiană de exploatare a petrolului și gazelor, îl folosește pe „Spot”, un alt câine robot galben-negru, folosit deja de mai bine de cinci ani pentru a detecta posibile scăpări de gaze la navele și instalațiile folosite în acțiunile de exploatare a gazelor din regiune.
Pe lângă astfel de roboți, companiile petroliere folosesc și drone submarine pentru supravegherea și monitorizarea cablurilor și conductelor aflate pe fundul mării. Alte drone sunt folosite pentru supravegherea platformelor petroliere aflate la kilometri distanță de coastă.
De asemenea, vehicule speciale, cu propulsie magnetică, sunt folosite pentru a monitoriza interiorul conductelor pentru a descoperi urme de coroziune.
Folosirea de roboți pentru astfel de acțiuni nu este ceva nou în Marea Nordului: vehicule operate de la distanță au fost folosite pentru diverse misiuni încă din anii 1970. În prezent, odată cu scăderea rezervelor de gaze și petrol din regiune, companiile folosesc însă tot mai mulți astfel de roboți dotați cu senzori performanți pentru a detecta noi zăcăminte.
Industria petrolieră și de exploatare a gazelor naturale din UK a fost afectată de o taxă colectivă, în valoare de 4,9 miliarde de lire sterlin (circa 5,7 miliarde de euro), impusă la începutul anului de către guvernul laburist, arată datele oficiale preluate de Politico.
46 de operatori din industrie au cheltuit în 2025 un total de 77 milioane de lire sterline pentru investiții în noile tehnologii care folosesc roboți și drone navale aeriene sau terestre folosite în exploatarea gazelor și petrolului. Alte 182 milioane de lire sterline au fost cheltuite de aceste companii pentru achiziționarea de astfel de tehnologii.
Gigantul energetic Equinor a stabilit și un nou record: o dronă navală a funcționat timp de 240 de zile sub apă, la o adâncime de 330 de metri, timp în care a supravegheat acțiunile de foraj și a scanat conductele pentru eventuale fisuri în zona Njord din Marea Norvegiei.
„Avem parte de mai multă automatizare. Putem realiza mult mai multe inspecții (ale utilajelor), cu ajutorul dronelor aeriene și roboților care pot ajunge în zone greu accesibile”, a spus Carlo Procaccini, șeful departamentului de Tehnologie din cadrul companiei NSTA.
„Scenariul de coșmar” pentru NATO la Marea Neagră. Cât de protejat e Neptun Deep de atacurile Rusiei lui Putin
România își pune mari speranțe în Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect offshore de exploatare a gazelor naturale din UE și primul astfel de proiect de mare adâncime din țara noastră. Vorbim de un zăcământ de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, suficient, teoretic, pentru a acoperi consumul României pe o perioadă de 10 ani.
Doar că, de 4 ani și jumătate, Marea Neagră a devenit, la propriu, cea mai „fierbinte” zonă maritimă din lume. Războiul din Ucraina și dezvoltarea dronelor au demonstrat deja fragilitatea extremă a unor astfel de infrastructuri critice. Experții militari consultați de antena3.ro arată că, în prezent, România nu dispune de capacitatea de a-și putea proteja singură o astfel de investiție.
Dar poate România să protejeze o infrastructură atât de prețioasă, vitală și - după cum se va vedea - dificil de apărat, mai ales în fața unor atacuri „hibride”?
În primul rând, Neptun Deep este o investiție „privată”, dar în această investiție e implicat și statul român. Astfel proiectul e dezvoltat 50/50 de către OMV Petrom, în calitate de „operator”, și Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze din țară, companie al cărei acționar majoritar e chiar statul român (cu 70%).
„Și statul român și operatorul privat aveau de dus o conversație la capătul căreia să ne decidem ce anume își asumă statul român ca modalități de intervenție, în ce condiții, cât anume ne dorim să protejăm, aceste interese ale statului român, dincolo de ce limită”, a spus Oana Popescu Zamfir, expertă în politici internaționale și directoare a GlobalFocus Center.
Protejarea unei infrastructuri maritime de tipul Neptun Deep înseamnă o întreagă gamă de sonare, senzori, balize, supraveghere aeriană, maritimă, roboți subacvatici etc - toate conectate ideal într-un sistem AI, care să poată diferenția și clasifica tipurile de ecouri radar, pentru a putea, de pildă, face distincția dintre acțiunea unui delfin și cea a unei drone navale. O parte din această protecție ar reveni chiar OMV, care ar putea angaja astfel o firmă privată de securitate specializată în acest domeniu și care dispune de „toate aceste mijloace comparabile cu ale unui stat”, a mai arătat Oana Popescu Zamfir.
„Operatorul privat a făcut eforturi în acest sens, dar în acest moment e acest ping-pong între stat și privat”, a precizat directoarea GlobalFocus Center.
Conform unei analize independente realizate de Forumul Securității Maritime, proiectul Neptun Deep este expus unui risc „mediu spre ridicat” în ceea ce privește eventualele sabotaje asupra platformelor sau avarierea conductelor sumbarine.