Nicușor Dan a anunțat, de la New York, că a încercat să liniștească investitorii americani: „Le-am explicat situația politică”

Președintele României face declarații în fața jurnaliștilor de la New York: 

„Încheiem azi prezența noastră la Adunarea Generală ONU și vă fac un scurt rezumat cu ce am făcut aici, eu și delegația. În primul rând, am avut o intervenție azi în sesiunea plenară, am avut o intervenție în Consiliul de Securitate, am avut o intervenție în așa numitul Format Crimeea, am avut o întâlnire bilaterală cu Secretarul general și am participat la recepția oferită de președintele Statelor Unite. 

În marja acestui eveniment am avut o întâlnire cu DFC, care este organismul american pentru comerț exterior, cu care avem un dialog mai vechi legat de investiții americane în România. Am avut o întâlnire la Atlantic COuncil, prieteni ai României, unde am discutat de extinderea cooperării noastre.

Ne-am întâlnit cu foștii ambasadori ai SUA în România. Ne-am întâlnit cu JP Morgan la sediul băncii și cu finanțatori americani și nu numai ai obligațiunilor românești în care le-am explicat situația politică și financiară a României. Ne-am întâlnit cu antreprenorii români din zona tehnologiei. 

Am avut mai multe întâlniri cu oameni de afaceri interesați de România. Am avut o întâlnire foarte interesantă cu comunitatea românească de aici. A fost o mare onoare să inaugurăm aici o intersecție care va purta numele Regina Maria. Am vizitat memorialul World Trade Center.

Am avut mai multe întâlniri bilaterale la Adunarea Generală a ONU cu țări francofone.

Am avut trei interviuri în presa americană încercând să explicăm de ce ROmânia e interesantă pentru parteneriatul cu SUA și pentru investitorii americani.

Mirabela a participat la evenimentele dedicate copiilor și educației. De asemenea, la un dejun cu Primele Doamne și Primii Domni și aavut întâlniri bilaterale cu Prima Doamnă din Austria și Prima Doamnă din Kenya.

Doamna ministru de Externe care este aici a avut mai multe întâlniri bilaterale cu omologii săi, mai ales din țările francofone.

Alexandru Nazare a avut mai multe întâlniri bilaterale cu mediul de afaceri, alături de Radu Burnete.

Sunt foarte bucuros că în această deplasare am decorat un muzeu dedicat Reginei Maria. Cam ăsta este bilanțul delegației pentru aceste zile.” 

Nicușor Dan a avut o scurtă intervenție, în limba engleză, la Consiliul de Securitate al ONU privind războiul din Ucraina. Președintele României a reiterat ideile pe care le-a susținut în fața Adunării Generale a ONU, subliniind că Rusia este statul agresor și Ucraina are dreptul legitim la autoapărare în temeiul articolului 51 din Carta ONU. Nicușor Dan a spus că Ucraina luptă pentru dreptul fiecărui stat la autodeterminare. 

Nicușor Dan a scos în evidență rolul jucat de România în securizarea Mării Negre. Președintele a menţionat sprijinul acordat de România Ucrainei pentru tranzitul cerealelor către pieţele internaţionale, precum şi pentru ucrainenii care s-au refugiat în România sau au tranzitat teritoriul ţării. El a spus că România continuă, împreună cu Ucraina, Republica Moldova şi Uniunea Europeană, să lucreze pentru creşterea tranzitului cerealelor ucrainene pe Dunăre şi prin portul Constanţa şi a menţionat contribuţia ţării la "Coridoarele de solidaritate" ale UE, prin care cerealele şi produsele alimentare ucrainene ajung pe pieţe din Orientul Mijlociu şi Africa, relatează Agerpres. 

Președintele i-a mulțumit lui Donald Trump pentru eforturile depuse pentru încheierea războiului din Ucraina. În final, Nicușor Dan a promis, din nou, că România va rămâne alături de Ucraina „atât timp cât va fi necesar”. 

Referitor la încheierea războiului, Nicuşor Dan a spus că este necesară o încetare imediată a conflictului şi a îndemnat Rusia să opteze pentru diplomaţie. El a menţionat disponibilitatea exprimată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi de Ucraina pentru negocieri.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a atins un punct critic. Suntem de acord că trebuie atinsă o pace justă și durabilă în Ucraina și că trebuie restaurată respectarea prevederilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. 

Legea internațională e clară: Ucraina are dreptul legitim la autopărare. Apărându-se, Ucraina luptă pentru dreptul fiecărui stat de a-și decide singur viitor. 

(...) Cerem restaurarea libertății de navigație în Marea Neagră, care este crucială la nivel global.

A sosit momentul pentru pace în Ucraina. Cu cât continuă mai mult conflictul cu atât cresc șansele ca el să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. (...) România va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât este necesar ”

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio.

Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului.

Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează Reuters. 

Într-un discurs tipic retoricii rusești, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a susținut că „operațiunea militară” a Rusiei în Ucraina are loc după ce drepturile rușilor din țară au fost încălcate.

El a acuzat „regimul de la Kiev” de „glorificarea nazismului” și de încălcarea repetată a drepturilor rușilor. Lavrov susține că Ucraina trebuie să își revină la granițele din 1991, fără Peninsula Crimeea. El a declarat că frontierele Ucrainei din prezent au fost obținute prin „metode criminale” folosite de liderii europeni. 

Serghei Lavrov a mai spus că Rusia își dorește o „pace durabilă și justă” cu Ucraina, dar Moscova nu va „suspenda operațiunea noastră militară specială”. 

„Rusia este pregătită să negocieze o pace durabilă și justă. Noi nu vom suspenda operațiunea noastră militară specială. Europa vrea o pauză ca să alimenteze regimul de la Kiev cu arme”, a spus șeful diplomației ruse. 

Masoud Pezeshkian și-a început discursul în fața Adunării Generale a ONU făcând referire la discursul președintelui american Donald Trump de ieri, care a amenințat că va decide în curând dacă va „anihila” Iranul și a numit regimul de la Teheran unul terorist. 

„Am pregătit un discurs ieri. Apoi, președintele SUA ne-a descris drept teroriști. Noi am fost victimele terorismului”, a spus el, relatează Reuters. 

Delegația SUA a părăsit sala în semn de protest. 

„Au învățat că Iranul nu poate fi forțat să se predea. Iranul nu a fost niciodată agresorul, nu a început niciodatăun război și întotdeauna și-a arătat angajamentul față de negocieri. Nu ne vom pleca capetele niciodată și nici nu vom îndoi genunchii”, a spus Pezeshkian, care a adus cu el poze ale fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a fost ucis în primele atacuri ale SUA-Israel, și fotografii cu elevele ucise după ce o rachetă a lovit școala în care învățau. 

Pezeshkian a susținut în continuare că Iranul are nevoie de energie nucleară pe care să o folosească în scopuri pașnice, nu de o bombă nucleară. 

„Pentru țara noastră, tehnologia nucleară pașnică face parte din progresul nostru inerent. Iranul nu acceptă ca tenologia nucleară să fie la dispoziția exclusivă a unora, puțini”. 

Secretarul de stat Marco Rubio și ministrul Afacerilor Externe din Rusia, Serghei Lavrov, au o întrevedere în marja Adunării Generale a ONU, a anunțat Ministerul de Externe din Rusia pe rețeaua X. 

???? Russia's FM Sergey #Lavrov & US Secretary of State @SecRubio hold a meeting on the sidelines of the High-Level week of the 81th Session of the UN General Assembly.

? New York, September 23
#RussiaUSA #UNGA81 pic.twitter.com/GAKkD6e4lR

— MFA Russia ?? (@mfa_russia) September 23, 2026

Discursul integral al Președintelui Nicușor Dan în fața Adunării Generale a ONU:

„Permiteți-mi să închei salutând inițiativele Primelor Doamne și ale Primilor Domni privind copiii și educația, inovația, educația digitală și siguranța copiilor. România s-a alăturat conceptelor inițiate de Melania Trump, Emine Erdoğan și Olena Zelenska. Construind o educație accesibilă, construind un spațiu mai inovativ și mai sigur pentru copiii noștri, construim un viitor mai bun pentru societățile noastre”

În continuare, Nicușor Dan a vorbit în limba franceză: 

„Ne reafirmăm sprijinul pentru o pace justă și durabilă în Sudan, Sudanul de Sud, Republica Democrată Congo, Somalia, Libia, Sahel și în toate regiunile Africii afectate de conflicte. România contribuie la prevenirea conflictelor, mediere, consolidarea păcii și redresarea economică, subliniind totodată importanța soluțiilor promovate de africani, cu respectarea deplină a Cartei.

Prevenirea și medierea ar trebui să joace un rol mai important. Operațiunile de menținere a păcii trebuie să aibă un mandat clar, să producă rezultate măsurabile, să beneficieze de o finanțare responsabilă și să asigure o repartizare echitabilă a responsabilităților. Din 1991, România a contribuit la misiunile de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite prin sprijin politic, contribuții cu trupe și echipamente, precum și prin instruirea forțelor de menținere a păcii și a agenților de protecție apropiată.

România acordă, de asemenea, o mare importanță rolului Organizației Internaționale a Francofoniei în promovarea păcii și securității. Având majoritatea celor 90 de membri ai săi în Africa, OIF sprijină medierea, monitorizarea alegerilor și consolidarea păcii în contexte fragile. România a propus un candidat pentru funcția de secretar general al OIF: un fost prim-ministru, o personalitate cu vastă experiență în domeniul afacerilor internaționale. Candidatura sa reflectă dorința României de a pune această experiență direct în slujba unei Francofonii mai puternice și mai eficiente. Contăm pe sprijinul dumneavoastră”. 

„Suntem preocupați în egală măsură de proliferarea conflictelor la nivel global. Este esențial să avansăm în implementarea Planului de Pace pentru Gaza, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate, și să abordăm fără întârziere situația umanitară din teren.

În cadrul inițiativei „Board of Peace”, România și-a oferit sprijinul și a contribuit, până în prezent, la evacuarea medicală a numeroși pacienți, în special copii.

Dezarmarea grupării Hamas rămâne o condiție prealabilă pentru o stabilitate durabilă în Gaza. Planul de pace al președintelui Trump reprezintă cea mai credibilă cale către pacea și prosperitatea regiunii, iar România susține implementarea sa deplină.

În același timp, evoluțiile recente din Cisiordania constituie un motiv de îngrijorare reală și riscă să submineze pacea pe care acest plan urmărește să o promoveze.

În ceea ce privește Iranul, poziția noastră este clară: Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară. Iranul trebuie să respecte Tratatul de Neproliferare Nucleară, garanțiile de securitate ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și să restabilească transparența deplină a programului său nuclear.

Diplomația trebuie să fie prima opțiune către un acord cuprinzător, verificabil și durabil, care să deschidă drumul către un Orient Mijlociu mai stabil.

România va continua să promoveze securitatea maritimă și libertatea de navigație neîngrădită în Strâmtoarea Ormuz, precum și în Marea Neagră și în alte zone.

Aceasta este o responsabilitate comună și o prioritate pentru țara mea. Organisme specializate precum Organizația Maritimă Internațională pot avea o contribuție în acest demers. Suspendarea Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră, în urma retragerii unilaterale a Rusiei în 2023, ne amintește că acordurile contrează doar când părțile își respectă angajamentele”

„Amenințarea Federației ruse nu se limitează doar la Ucraina. Europa este ținta unui război hibrid, cuprizând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice cu intenția de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și a  descuraja sprijinul acordat Ucrainei. Trebuie să descurajăm amenințarea rusă și nu o putem face decât cu creșterea cheltuielilor militare, România susține echilibrarea cheltuielilor militare și ținta de 5% din PIB, fiind în acest an la 3,7%”.

„România va continua să susțină capacitatea de rezistență a vecinului nostru, Republica Moldova, a doua țară cea mai afectată de acest război. Aceasta se confruntă cu efectele șocului economic provocat de agresiunea rusă și cu o campanie hibridă susținută constând în propagarea dezinformării, presiune energetică și încercarea de destabilizare a instituțiilor sale democratice. România e un ferm susținător al Republicii Moldova, România rămâne și cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în UE.”

„Ne aflăm în al cincilea an de război ilegal, neprovocat, nejustificat, purtat la scară largă împotriva Ucrainei de către un membru permanent al Consiliului de Securitate. Acest membru, căruia întreaga comunitate i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.

În calitate de stat membru cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian. În urmă cu câteva luni o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul nostru, rănind persoane și provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente.

Am mai spus-o și o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina și de poporul său, care acționează în legitima sa apărare atât timp cât este nevoie.

România acționează responsabil pentru stabilizarea regiunii, am oferit asistență refugiaților din Ucraina, ca răspuns la atacurilor rușilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale, care au perturbat lanțurile globale de aprovizionare cu alimente și au accentuat insecuritatea alimentară, România s-a coordonat cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România pe cale feroviară și navigabilă.

Ca răspuns la afectarea libertății de navigație în Marea Britanie, împreună cu Bulgaria și Turcia, România face parte din grupul operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră.

Pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre, România pune un accent deosebit pe abordarea strategică a UE, astfel împreună cu Bulgaria înființăm un hub pentru securitate maritimă.

Ca răspuns la perturbarea alimentării energiei din zonă, România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova.”

„România reprezintă o poartă de legătură între Europa și restul lumii. Suntem la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și principalele coridoare comerciale. Țara mea servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi. 

Dezvoltarea economică e cu atât mai puternică atunci când se bazează pe parteneriat. România este deschisă afacerilor și inovației, suntem un partener credibil și de încredere, gata să contribuie la prosperitate comună.”

„Ne aflăm la ONU și vor vorbi despre relațiile între națiuni. Dar mai întâi vreau să vă atrag atenția asupra unei amenințări la adresa democrațiilor noastre: manipularea prin intermediul rețelelor sociale.

Principiul fundamental al democrației este o persoană, o voce, un vot. Când mii de conturi false vorbesc coordonat, vocile individuale nu se mai aud și libertatea de exprimare este încălcată. Iar dacă mii de conturi false lansează un atac coordonat asupra ideilor exprimate de un individ îi descurajează pe alții să se alăture cauzei acelei persoane, iar libertatea de asociere este negată. 

Reafirm angajamentele României pentru principiul Cartei Onu, iar acestea nu sunt angajamente abstracte. Aceleași principii care au stat la baza dreptului internațional, drepturilor omului, statul de drept și guvernarea democratică, sunt cele care au transformat țara noastră.

Evoluția României din ultimii 37 de ani demonstrează importanța crucială a respectării acestor principii. Milioane de români cunosc din proprie experiență diferența dintre un sistem comunist care îi oprimă și le înăbușea inițiativa și libertatea de alegere și o democrație care recompensează munca, inovația și responsabilitatea personală. 

Această alegere a transformat România într-una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare. România s-a aliniat standardelor OCDE, companii globale de top și-au stabilit centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în țara mea, atrase de mediul nostru de afaceri favorabil și de forța de muncă înalt calificată. 

Cel mai important avantaj strategic al nostru îl reprezintă oamenii: oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie. Ei modelează industriile viitorului: inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologii de apărare, producție avansată și robotică. 

România consolidează reziliența Europei, dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice, esnțiale pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de surse imprevizibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural în Marea Neagră”.  

Nicușor Dan va susține un discurs, în limba română, la ora 16:30, în fața Adunării Generale a ONU. Intervenția președintelui României va fi transmisă prin sistemul unic de transmisiune în direct și pe site-ul Administrației Prezidențiale. 

De la ora 18:00, președintele României va participa la Consiliul de Securitate al ONU, unde este așteptat să vorbească despre amenințarea rusă. La ședință va fi prezent și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un reprezentant al Rusiei, ambasadorul rus sau ministrul de Externe Serghei Lavrov. 

Președintele turc Recep Erdogan a cerut statelor lumii să recunoască entitatea controlată de Turcia în nordul Ciprului și să pună capăt „izolării inumane” la care, în opinia sa, este supusă populația de acolo.

„Fac apel la comunitatea internațională să recunoască Republica Turcă a Ciprului de Nord și să stabilească relații politice, diplomatice și economice cu aceasta. Egalitatea suverană și statutul internațional egal al ciprioților turci trebuie garantate, iar izolarea inumană la care au fost supuși trebuie să înceteze acum”, a declarat Erdogan în discursul susținut la Adunarea Generală a ONU, la New York, citat de Ekathimerini.

Erdogan a folosit și în trecut tribuna Adunării Generale a ONU pentru a face aceeași solicitare.

După ce a amenințat Iranul cu „anihilarea”, Donald Trump a anunțat că emisarii săi au avut o întâlnire de trei ore cu oficiali iranieni în marja Adunării Generale a ONU de la New York, relatează Agerpres.

Steve Witkoff și Jared Kushner au avut o discuție „foarte bună”, potrivit președintelui american, cu oficialii regimului e la Teheran. De asemenea, Trump a declarat că o altă discuţie este planificată „în viitorul foarte apropiat”. 

„Mă simt foarte bine” în legătură cu aceste discuţii, a declarat trimisul american Steve Witkoff, prezent alături de Donald Trump.

Ginerele preşedintelui, Jared Kushner, care participase şi el la negocierile cu Teheranul înainte de eşecul acestora în iunie, se afla la rândul său în sală.

Anterior, vorbind la Adunarea Generală a ONU, Donald Trump a declarat că are de ales între a „distruge” Iranul sau a ajunge la un acord, prezicând că o soluţie diplomatică va fi găsită după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie din Statele Unite.

Donald Trump a dat asigurări marţi, în faţa Adunării Generale a ONU, la New York, că un acord între Rusia şi Ucraina va fi încheiat „mai devreme decât se crede”, relatează Agerpres. Preşedintele american a avut astăzi și o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. 

„Lucrăm foarte îndeaproape cu liderii Rusiei şi Ucrainei şi vom rezolva acest caz. Acest lucru se va întâmpla, cred, mai devreme decât se crede”, a afirmat preşedintele american care a mai avut deja de câteva ori declaraţii similare fără să fi fost realizate progrese reale în vederea unei rezolvări a conflictului, potrivit AFP. 

Donald Trump a avut apoi o întrevedere bilaterală cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care a dat asigurări că are o „relaţie foarte bună”. „Este timpul” ca războiul să se termine, a spus liderul republican care a lăudat, de asemenea, „foarte bunii luptători” ucraineni.

Preşedintele ucrainean a declarat că îşi doreşte ca războiul să se încheie „înainte de iarnă” şi a adăugat că mizează pe ajutorul omologului său american, cu care are o relaţie foarte complexă.

Donald Trump, care nu a atribuit niciodată Moscovei responsabilitatea pentru război, a reproşat recent Ucrainei că a dus la creşterea preţului motorinei prin atacurile sale asupra rafinăriilor ruseşti. 

Preşedintele Nicuşor Dan va prezenta miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, consecinţele imediate în materie de securitate ale conflictului din Ucraina asupra României şi a regiunii din care face parte, a declarat marţi, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, consilierul de stat Vlad Ionescu, potrivit Agerpres.

Consilierul de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a explicat că intervenţia preşedintelui Nicuşor Dan va avea loc în cadrul dezbaterii de miercuri din Consiliul de Securitate al ONU, intitulată "Menţinerea păcii şi a securităţii în Ucraina". Dezbaterea este programată să înceapă la ora 18:00, ora României, şi are loc la iniţiativa Franţei, care deţine în această lună preşedinţia Consiliului de Securitate.

„Reuniunea este dedicată unei evaluări cuprinzătoare a situaţiei acestui conflict şi a consecinţelor asupra sistemului multilateral internaţional, asupra stabilităţi, asupra securităţii, inclusiv a securităţii alimentare globale. Este o reuniune cuprinzătoare, în care preşedintele, evident, va prezenta, din perspectiva noastră, consecinţele imediate asupra României în materie de securitate şi nu numai, dar şi asupra regiunii din care facem parte, asupra partenerilor internaţionali care sunt afectaţi de acest conflict", a explicat consilierul de stat într-un briefing pentru jurnaliştii români.

„Sistemul multilateral, aşa cum şi secretarul general al ONU (Antonio Guterres n.e.) a precizat astăzi în intervenţia sa, este puternic afectat de această instabilitate, este afectat de recrudescenţa conflictelor. Arhitectura globală este ameninţată de această agresiune a Rusiei. Pe lângă consecinţele imediate, cred că dezbaterea va atinge şi principiile şi modul în care funcţionează ordinea globală bazată pe reguli", a adăugat el.

Vlad Ionescu a declarat că Rusia va avea cu siguranţă o reacţie în această dezbatere, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, deşi nu se cunoaşte nivelul la care va avea loc reprezentarea Moscovei.

El a reamintit că, recent, a mai avut loc o reuniune a Consiliului de Securitate, la solicitarea României, ca urmare a incidentelor cu drone, la care a participat ministrul de externe Oana Ţoiu. Este o chestiune pe care o urmărim în mod constant şi pe care România o ridică în toate forurile, inclusiv la ONU şi, în mod particular, în Consiliul de Securitate, a subliniat Ionescu.

El a mai precizat că şeful statului român va atrage cu siguranţă atenţia asupra faptului că în primul rând acest conflict trebuie să aibă "o soluţionare justă şi durabilă".

Miniștrii de externe ai României, Franței și Ucrainei, Oana Țoiu, Jean-Noël Barrot și Andrii Sybiha, alături de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaia Kallas, au convenit, la Adunarea Generală a ONU, organizarea unei reuniuni cu participarea a 22 de miniștri de externe. Aceștia vor susține un moratoriu privind bombardamentele și atacurile asupra Mării Negre și infrastructurii portuare din regiune, potrivit UN WEB TV.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat marţi, în discursul său la Adunarea Națională a ONU, ceea ce a numit „politici globale de neutralizare a genului”. Șeful de stat a afirmat că acestea s-au transformat într-o campanie îndreptată împotriva familiilor şi copiilor, potrivit Agerpres. 

Erdogan a declarat că această tendinţă poate fi contracarată prin protejarea familiei tradiţionale, formată dintr-un bărbat şi o femeie.

Declaraţiile sale survin la o săptămână după ce autorităţile turce au efectuat razii şi arestări de amploare vizând grupuri LGBTQ+, în cadrul unei operaţiuni intitulate „Familia mea este în siguranţă”, demers despre care guvernul susţine că urmăreşte protejarea copiilor şi a valorilor familiale. 82 de persoane au fost arestate preventiv, iar peste 100 de protestatari au fost, de asemenea, reţinuţi. 

Președintele Donald Trump a spus că SUA „resping categoric” apelurile la o încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, susținând că victoria aparține celui care câștigă în această cursă. 

„Nu voi împiedica dezvoltarea a ceva care va fi mai important decât Revoluția Industrială”, a declarat Trump în discursul susținut marți la Adunarea Generală a ONU.

„Mulți spun că va fi mai important decât Revoluția Industrială sau chiar decât internetul. Vom fi foarte atenți, de aceea avem un Departament pentru Justiție, există alte organisme ale forțelor de ordine care pot interveni când e nevoie. Dar vom încuraja superinteligența, nu o vom frâna. SUA conduce în domeniul superinteligenței și vom continua să facem asta, în siguranță. Americanii nu se dau în lături de la o provocare. Libertatea nu a fost ușor câștigată de americani și nu vom renunța niciodată la ea”

„Aceeași oameni care spuneau că planeta se încălzește sunt cei care spun acum că inteligența artificială o să ne omoare pe toți, roboții o să ne atace și totul o să fie un dezastru”. 

Trump a anunțat, de asemenea, că schimbă numele inteligenței artificiale (AI) în „superinteligență”, spunându-le celor prezenți că „sună mult mai bine” și că „este mult mai exact”, deoarece cuvântul artificial pare „fake” (fals n.red). „Nu este falsă, este extraordinară. Dar trebuie să avem grijă. Din acest moment toate documentele SUA vor fi schimbate pentru a folosi numele de „super” în loc de „artificială”, deci superinteligență. Deci, bine ați venit în lumea nouă a superinteligenței. SI”. 

„Orice tehnologie majoră și nouă aduce provocări, iar superinteligența nu face excepție”, a adăugat el.

„ONU are mult potențial, dar trebuie să nu mai impună agenda radicalilor de stânga pe care nu i-a ales nimeni. Anul trecut administrația mea a fost nevoită să intervină ca să oprească un organism obscur al ONU, Organizația Maritimă Internațională, să impună o taxă de carbon globală. O taxă foarte scumpă, care ar fi majorat costurile de transport cu 20%. Nu există un guvern internațional. Cât timp eu sunt președinte nu vor exista taxe globale. SUA se opune și instituției scăpate de sub control cunoscută drept Curtea Penală Internațională. Fac apel la toate statele membre ale CPI să se retragă oficial şi imediat din această instituţie scăpată de sub control”, a afirmat Trump.

SUA vor încep „imediat procesul de desfășurare a unei prezențe militare extinse” în Groenlanda, inclusiv „două baze militare importante”, a spus Donald Trump, anunțând un acord cu Danemarca și Groenlanda. 

„Vom avea capacitatea deplină de a face ceea ce este necesar pentru a apăra continentul american, precum și Europa și alte regiuni”, le-a spus Trump liderilor lumii reuniți la Adunarea Generală a ONU, la New York.

„Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezență militară în Groenlanda sau să facă investiții strategice acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a continuat el.

Acordul privind Groenlanda va fi semnat mai târziu în cursul zilei de astăzi, a spus Trump.

„Prin extinderea prezenței Americii în Arctica și Atlanticul de Nord, acest acord protejează și Europa, pe lângă America, și o protejează foarte mult. De asemenea, consolidează considerabil NATO, care are un lider extraordinar. Mark, ești un lider extraordinar. NATO face lucruri pe care nimeni nu credea că le poate face”, a adăugat el.

Mette Frederiksen, șefa guvernului danez, a fost văzută dând aprobator din cap când Trump a rostit aceste cuvinte. 

Donald Trump a declarat că este „inacceptabil” pentru SUA să împartă granița cu o țară care este controlată de cartelurile de droguri. El a spus că Mexic trebuie să preia controlul în teritoriul său. 

„Administrația mea depune eforturi pentru a obține o schimbare fundamentală în Cuba. Regimul comunist este sub presiune. Este un stat absolut eșuat. Va cădea, Marco Rubio se ocupă de negocieri, să vedem ce se întâmplă. Nu vom permite unui paradis pentru inamici străine să ne amenințe la granițele noastre. Regimul comunist a petrecut decenii cultivând legături cu grupuri radicale din SUA. Comunismul va va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba”

Delegația Cubei a părăsit sala când Donald Trump a afirmat că țara este un „stat eșuat”, relatează BBC. 

În continuare, Trump a spus că SUA colaborează îndeaproape cu liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că „vom încheia și asta, mai repede decât înțeleg oamenii”. Președintele american a spus că ambele părți „s-au săturat”. 

„Voi continua să încerc să pun capăt războiului dezastruos dintre Rusia și Ucraina. Mii și mii de oameni mor în fiecare lună. Este timpul să oprim masacrele”

Donald Trump a spus că dacă va fi nevoie se va folosi de sancțiuni. 

Donald Trump a făcut apoi referire la atacul terorist al militanților Hamas din 7 octombrie 2023: „1.100 de civili au fost uciși, zeci de americani și mulți bebeluși, bebeluși mici și frumos. Liderul suprem al Iranului a salutat acel masacru și a spus că a fost un „serviciu adus umanității”. Același regim și-a ucis mii de cetățeni. Imaginați-vă un regim atât de josnic cu putere nucleară.”

„Nu am putut ignora. Mulți au vrut să o ignore. Știau care este problema. După ce i-am dat Iranului șanse pentru un acord, am trecut la acțiuni ca nicio țară să nu se confrunte cu un astfel de coșmar”, a spus Trump. 

Președintele SUA a spus că vrea să își exprime recunoștința pentru Consiliul de Securitate al ONU și sprijinul lor unanim pentru „planul nostru în 20 de puncte pentru pacea și Gaza și pentru aprobarea Consiliului Păcii”. A spus că aproape 30 de țări s-au alăturat inițiativei și a mulțumit țărilor membre contributoare. 

„Acum un an când am susținut un discurs aici războiul din Gaza era în desfășurare. Ostaticii erau încă în tunelurile Hamas și finalul era departe. Dar aici, la Adunarea ONU am făcut primii pași pentru încheierea războiului. Câteva săptămâni am oprit războiul din Gaza și am salvat mii de vieți, am adus acasă ostaticii. Toată lumea a crezut că a fost un miracol și oamenii au sărbătorit pe străzi”, a spus Trump, în aplauzele celor prezenți. 

„De când mi-am preluat mandatul am încheiat 8 războaie și am devenit prieten cu liderii acelor țări. A fost o onoare. Multe dintre aceste războaie trenau de mulți ani, chiar decenii”, a adăugat el. 

„Timp de 51 de ani, regimul fanatic iranian a condus prin vărsare de sânge și crime în masă, semănând moarte și carnagiu și haos în Orientul Mjlociu și dincolo. Erau „bully-ul” (agresorul n.red) din Orientul Mijlociu, dar nu mai sunt acum. Nu voi permite niciodată Iranului să dețină o armă nucleară. Când am devenit președinte anul trecut am deschis imediat negocierile cu Iranul și le-am oferit libertate economică deplină în schimbul încheierii programului lor nuclear. Dar au refuzat. A fost o greșeală mare. Apoi, în timpul operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, SUA le-a distrus programul nuclear și l-a îngropat sub un munte de moloz. Iar am îndemnat Iranul să accepte un acord. Au refuzat. Regimul continuă să-și întărească stocurile de rachete și drone care amenință siguranța tuturor din regiune. Au făcut o armă capabilă să atingă Europa și erau foarte mândri de asta. Sper că europenii realizează că scopul Iranului era să continue cursa asta nebună pentru o armă nucleară ascunsă în spatele programului de rachete convenționale” 

„Am acționat decisiv și cu viteză pentru a redefini scena mondială și pentru a rezolva probleme care ne-au afectat de prea mult timp. Fiecare lider din această încăpere, pe mulți vă cunosc bine, dar știu că avem un timp limitat ca să facem această lume mai bună, mai sigură și mai prosperă pentru copiii noștri, așa că trebuie să profităm. Ca președinte al cele mai extraordinare țări din lume nu am niciun interes să las pericolele să crească. Nu cred că problemele trebuie să supureze. Doar devin mai greu de rezolvat. Așadar, în timp ce alții au vorbit, eu am acționat. În timp ce alții au vorbit despre pace, eu am făcut pace. În timp ce alții au ignorat amenințările, eu le-am înfruntat. În timp ce alții au vorbit despre curaj, America l-a demonstrat. În timp ce alții au promis forță, eu am folosit-o pentru a face din America cea mai puternică țară din lume”, a adăugat el.

Președintele american a spus că „nu există un exemplu mai bun” al unei astfel de amenințări, și al modului în care America i-a răspuns, decât Iranul.

„Nu există un exemplu mai bun de pericol căruia i s-a permis să capete putere, punând lumea în pericol, decât principalul sponsor al terorismului, Republica Islamică Iran”, a spus Trump.

Președintele SUA, Donald Trump, a început să vorbească în urmă cu puțin timp la Adunarea Generală a ONU, la New York.

„America s-a întors și țara noastră este mai puternică ca niciodată. Economia noastră este invidiată de toată lumea. Armata noastră este cea mai puternică din lume. Tehnologia noastră este de neegalat și conducem în cam toate domeniile. Energia noastră alimentează planeta. America renaște, națiunea noastră crește, puterea noastră se extinde, țara noastră este mai bine ca niciodată și viitorul este strălucitor.

De când mi-am preluat mandatul am creat peste un milion de locuri de muncă în sectoare private și astăzi lucrează mai mulți americani ca niciodată. Săptămâna trecută a fost anunțat că sărăcia a atins cel mai mic nivel din istorie. Am scos 1,5 milioane de americani din sărăcie doar anul trecut. Un record. Ratele de sărăcie în rândul afro-americanilor și hispano-americanilor sunt la cele mai mici niveluri din istorie. Venitul gospodăriilor americane a ajuns la cel mai mar nivel din istorie: 87.000 de dolari/an, în medie.

Din prima zi, administrația mea a depus eforturi ca să elimine birocrația excesivă pentru oamenii de afaceri. Am legiferat cele mai mari tăieri de taxe și drept rezultat mai mulți bani sunt investiți în SUA acum decât sunt investiți în orice altă țară din altă lume. Bursele americane au stabilit recorduri. Avem angajamente pentru investiții în valoare de 21 de trilioane de dolari din toată lumea.

Acum doi ani țara noastră era moartă, acum suntem cea mai „fierbinte” țară de pe planetă. Înainte să fiu eu președinte aveam cele mai periculoase granițe, acum sunt cele mai sigure. Nimeni nu intră decât dacă sunt invitați, dacă au acest drept. (...) A scăzut criminalitatea. (...) Am investit mai mulți bani în Armata SUA ca nicio altă perioadă istorică. Am moștenit vremuri întunecate de a administrația trecută și le-am transformat în Epoca de Aur a Americii ”

„Este o onoare să fim la Națiunile Unite. Progresăm, țara noastră merg foarte bine”, a spus Donald Trump când a ajuns la Adunarea Națională a ONU de la New York. 

Reporterul BBC Bernd Debusmann Jr a relatat că presa a primit câteva fragmente din discursul pe care îl va susține Donald Trump la reuniunea Adunării Generale a ONU. 

Donald Trump va vorbi despre Iran și va argumenta că atacurile SUA-Israel din aprilie au prevenit „masacrul” care ar fi survenit dacă Teheranul ar fi reușit să dețină o armă nucleară. 

De asemenea, în fragmentele citite de jurnaliști, discursul președintelui american este dedicat și agendei sale „America First” și conține laude la abilitățile sale de președinte. 

„Când alții au ignorat amenințările, eu le-am confruntat. Când alții au vorbit despre curaj, America l-a demonstrat. Când alții au promis forță, eu am folosit-o ca să transform America în cea mai puternică țară din lume”, va spune Trump. 

În aplauzele puternice ale liderilor prezenți, António Guterres a insistat, de asemenea, că Africa trebuie să primească cel puțin un loc în Consiliul de Securitate al ONU. 

„Un Consiliu de Securitate al secolului XXI fără locuri permanente pentru țările africane este nedrept și de nejustificat”, le-a spus el liderilor, adăugând: „Acest lucru trebuie să se schimbe.”

Consiliul de Securitate – ai cărui cinci membri permanenți sunt China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA – este criticat de mult timp pentru că reflectă realitățile existente la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când o mare parte din Africa se afla încă sub dominație colonială.

Cei 10 membri nepermanenți ai organismului sunt repartizați pe criterii regionale, însă, spre deosebire de cei cinci membri permanenți, aceștia nu au drept de veto.

António Guterres susține la această oră ultimul său discurs în fața reuniunii anuale a liderilor mondiali în calitate de Secretar general al ONU:

„Inechitățile s-au intensificat, încrederea este fragilă. Criza climatică a depășit etapa avertizărilor distante și a devenit o realitatea zilnică. Inteligența artificială s-a dezvoltat la o viteză care i-a surprins și pe creatorii ei. Acestea nu sunt crize separate. Sunt capitole din aceeași poveste. Povestea puterii. Cine o are, cui îi este refuzată, cum este folosită și cum se schimbă.

Puterea este redefinită în trei moduri fundamentale. În primul rând, între state. Noi centre de influență politică, economică și tehnologică au apărut. 

În al doilea rând, suntem martorii unui transfer de putere extraordinar de la guverne la o mână de companii private și indivizi. Influența lor s-a extins acum în politică, economie, fluxul de informații, dezvoltările tehnologice și spațiul civic de care oamenii depind. 

Și în al treilea rând, oamenii cedează din ce în ce mai multă putere mașinăriilor. Agenți AI evadează, arme odată SF sunt acum o realitate militară viabilă. Totuși, instituțiile noastre și sisteme de guvernământ continuă să funcționeze ca într-o eră care în mare parte a dispărut. Asta este provocarea cheie. În acest moment când umanitatea se confruntă cu un colectiv de amenințări fără precedente, mecanismele noastre de acțiune colectivă sunt încă în travaliu. 

Ne îndreptăm în mod cert spre o lume multi-polară. Această mișcare este ireversibilă. Dar există moduri diferite în care multipolaritatea se poate manifesta. Un scenariu este al fragmentării multiple, al tranzacționalismului, o lume a tensiunilor în creștere și a neîncrederii profunde, o lume cu piețe și instituții fragmentate. Din multe privințe, aceasta este traiectoria pe care ne aflăm astăzi. 

Dar mai există o cale. O cale spre o lume construită pe interdependență și sustinută de o rețea profundă de conexiuni politice, economice, sociale și tehnologice. O lume în care mai multe centre de influență coexistă sub umbrela unui cadru internațional de legi și reguli comune. O așa lume ne poate poate ajuta să evităm tendințele hegemonice și ceea ce am numit „marea fractură”, împărțirea lumii în două blocuri rivale, cu sisteme economice, politice și tehnologice complet separate. Trebuie să evităm asta!

Competiția nu trebuie să însemne confruntare. Competiția sănătoasă e un motor pentru inovație, reziliență și exploatarea unor oportunități. Dar doar atunci când are loc într-un cadru care promovează stabilitatea și încurajează cooperarea atunci când aceasta este indispensabilă.”

Gutterres a mai spus că viitorul umanității va fi definit de modul în care sunt gestionate cele „patru teste ale puterii” - puterea în ceea ce privește războiul și pacea, puterea care „concentrează bogăția și alimentează inechitățile”,  puterea care „alimentează haosul climatic” și puterea dezlănțuită de inteligența artificială. 

Secretarul general al ONU, António Guterres, urmează să prezinte raportul său anual în deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale. Este pentru ultima dată când Guterres se adresează reuniunii anuale a liderilor mondiali în calitate de secretar general al ONU. Mandatul său se încheie la 31 decembrie, iar procesul de alegere a succesorului său este deja în desfășurare.

În discursul său sunt așteptate referiri la conflictele din Iran și din Orientul Mijlociu, dar și la riscurile generate de inteligența artificială, una dintre temele pe care Guterres a pus accent în ultimii ani.

După intervenția sa, președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, va deschide oficial dezbaterile. ONU confirmă că dezbaterea generală începe marți, 22 septembrie, și continuă până pe 28 septembrie.

Prima sesiune se desfășoară între orele 16:00 și 21:45, ora României. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, va deschide seria discursurilor liderilor de stat, iar după el va vorbi președintele american Donald Trump.

În cursul aceleiași sesiuni sunt așteptate și discursurile regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și președintelui Franței, Emmanuel Macron.

A doua sesiune va începe la ora 22:00, ora României, și se va încheia în jurul orei 04:00. Printre primii vorbitori se vor afla președintele Mongoliei, Ukhnaagiin Khürelsükh, și președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung.

Premierul britanic Andy Burnham este programat să vorbească spre finalul zilei. Discursul său este așteptat să se concentreze pe oportunitățile, dar și pe riscurile aduse de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

Premierul Marii Britanii, Andy Burnham, va avea marți, la New York, prima întâlnire față în față cu Donald Trump.

Burnham a venit în SUA împreună cu soția sa, Marie-France van Heel, pentru o zi de întâlniri diplomatice și pentru discursul pe care îl va susține în fața Adunării Generale a ONU. Intervenția sa este așteptată să se concentreze asupra oportunităților și riscurilor aduse de inteligența artificială.

Premierul britanic le-a spus jurnaliștilor, în timpul zborului spre Statele Unite, că se așteaptă să găsească „un teren comun” cu Trump și că relația dintre Marea Britanie și SUA este „la fel de puternică precum a fost vreodată”.

Cei doi au discutat de două ori la telefon de când Burnham a devenit premier, în luna iulie. Downing Street susține că aceste convorbiri au pus bazele unei „relații productive”.

Înaintea întâlnirilor de la ONU, premierul britanic Andy Burnham s-a întâlnit marți dimineață cu omologul său spaniol, Pedro Sánchez.

Cei doi au făcut o plimbare prin Central Park, în Manhattan, înainte de a avea o discuție privată.

Donald Trump urmează să susțină marți discursul în fața Adunării Generale a ONU, într-o zi în care președintele american are programate numeroase întâlniri cu lideri mondiali, scrie bbc.

Oficiali ai administrației au transmis că o mare parte a discursului va fi dedicată modului în care Statele Unite au răspuns provocărilor internaționale, inclusiv programului nuclear al Iranului.

Trump este așteptat să reia și o serie de critici mai vechi la adresa ONU și a unor state membre, pe teme precum schimbările climatice și migrația. Piețele vor urmări cu atenție și eventualele declarații privind aprovizionarea cu energie și inteligența artificială.

După discurs, Trump va participa la ceremonia de semnare a acordului privind Groenlanda și va avea o serie de întâlniri, inclusiv cu premierii Marii Britanii și Japoniei, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri din statele din Golf.

Unele dintre aceste evenimente se vor desfășura fără camerele televiziunilor din pool-ul de presă al Casei Albe. Rețelele au suspendat participarea în semn de solidaritate cu CNN, după ce Trump a interzis accesul CNN, Politico și MS NOW la Casa Albă.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și secretarul de stat american, Marco Rubio, ar urma să aibă o întâlnire la New York, miercuri. Kirill Logvinov, directorul Departamentului pentru Organizații Internaționale al Ministerului rus de Externe, a anunțat acest lucru într-un interviu acordat publicației TASS, înaintea participării delegației ruse conduse de Lavrov la Săptămâna de Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU.

„Din câte știu eu, întâlnirea lui Serghei Lavrov cu Marco Rubio este programată pentru 23 septembrie”, a menționat diplomatul.

Răspunzând la o întrebare despre perspectivele întâlnirilor bilaterale ale lui Lavrov în marja Adunării Generale cu alți reprezentanți occidentali, Logvinov a declarat că „dacă vor fi primite solicitări relevante”, inclusiv din partea reprezentanților occidentali, partea rusă „le va lua în considerare, ținând cont de programul ministrului la New York”.

„Nu am refuzat niciodată întâlnirile”, a adăugat el.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron s-a întâlnit și cu Volodimir Zelenski, la New York. El a transmis că atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene ameninţă să priveze milioane de familii de încălzire şi electricitate. Preşedintele Franței a anunţat şi semnarea unui contract pentru livrarea de radare, precum şi furnizarea de rachete interceptoare.

„Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei amenință să priveze milioane de familii de încălzire și electricitate. Franța va fi alături de Ucraina pentru a face față iernii, iar G7 Energy se va mobiliza, de asemenea, alături de aceasta.

Consolidăm apărarea aeriană a Ucrainei prin semnarea unui contract pentru livrarea de radare, precum și prin furnizarea de rachete interceptoare.

Am discutat, de asemenea, despre acest sprijin cu președintele Trump, precum și despre perspectiva unui armistițiu energetic și a unui moratoriu în Marea Neagră, pe care le susținem. Aceasta va fi o chestiune esențială în cadrul negocierilor care trebuie reluate și care trebuie să conducă la o pace justă și durabilă”, a scris el, pe X.

Entretien approfondi ce soir avec le Président @ZelenskyyUa.

Les frappes russes sur les infrastructures énergétiques ukrainiennes menacent de priver des millions de familles de chauffage et d’électricité. La France sera aux côtés de l’Ukraine pour affronter l’hiver… pic.twitter.com/iL8Ni39d3v

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 22, 2026

Macron spune că au discutat, de asemenea, „despre sprijinul preşedintelui Trump, precum şi despre perspectiva unui armistiţiu energetic şi a unui moratoriu în Marea Neagră, pe care le susţin”.

„Aceasta va fi o chestiune esenţială în cadrul negocierilor care trebuie reluate şi care trebuie să conducă la o pace justă şi durabilă”, a menţionat Emmanuel Macron.

Preşedintele american Donald Trump l-a primit luni, la New York, pe omologul său francez, Emmanuel Macron, pentru o discuţie „foarte constructivă” cu privire la situaţia din Marea Roşie şi războiul din Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cei doi au discutat în special despre cum să „securizeze mai bine” siturile petroliere din Marea Roşie şi despre „necesitatea de a-i ajuta şi mai rapid şi mai puternic pe prietenii noştri ucraineni în ceea ce priveşte rachetele interceptoare”.

„Am avut o discuţie foarte bună. A fost foarte constructivă, a existat o mare disponibilitate şi am putut intra în detalii cu privire la aceste două conflicte care, evident, sunt importante pentru pacea în lume şi pentru securitatea noastră şi care au un impact direct asupra puterii de cumpărare a francezilor”, a spus Emmanuel Macron.

Discuţia a durat aproximativ o jumătate de oră.

Dès mon arrivée à New York, j’ai rencontré le président Donald Trump.

Nous avons décidé d’agir ensemble pour résorber les tensions sur les marchés de l’énergie, en protégeant les infrastructures critiques au Moyen-Orient et la liberté de navigation dans le détroit d’Ormuz.… pic.twitter.com/1B3WyPWGH0

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 22, 2026

Înainte de întâlnire, Emmanuel Macron promisese să discute „cu toată sinceritatea” cu Donald Trump pentru a încerca să-l „orienteze către deciziile corecte”, în special în ceea ce priveşte Ucraina, potrivit colaboratorilor săi.

Pentru partea franceză, era vorba mai ales de a încerca să îl convingă omologul american să „menţină efortul de sprijin pentru Ucraina” şi să „intensifice presiunea exercitată asupra Rusiei”.

Emmanuel Macron adăugase, într-un interviu acordat postului de televiziune Saint-Pierre-et-Miquelon La Premiere, că intenţionează, de asemenea, să lucreze la „flexibilizarea relaţiei vamale” cu Statele Unite.

Preşedintele francez a declarat că doreşte să construiască o „soluţie de pace” pentru Strâmtoarea Ormuz, „cheia” pentru ca pieţele de combustibil „să se detensioneze”.

În ceea ce priveşte Ucraina, europenii cer Statelor Unite să rămână pe deplin angajate într-o soluţionare a conflictului, cu o participare americană la negocieri alături de ei şi de Kiev.

De asemenea, ei solicită garanţii de securitate, adică un angajament american suficient de solid pentru a descuraja un nou atac rusesc după o eventuală încetare a focului.

Emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner şi Steve Witkoff, s-au deplasat pentru prima dată la Kiev în septembrie pentru a relansa medierea americană în acest conflict, cel mai sângeros din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Anterior, aceştia merseseră de mai multe ori în Rusia care şi-a intensificat din vară atacurile aeriene împotriva Ucrainei şi în special a capitalei sale, Kiev.

Cu toate acestea, mai multe runde de negocieri tripartite nu au dus în trecut la niciun progres concret.

Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a ajuns luni la New York, el fiind cel mai important demnitar iranian care intră pe teritoriul Statelor Unite de la începerea războiului din Orientul Mijlociu declanşat de loviturile americano-israeliene asupra Iranului, la finalul lunii februarie, transmite AFP, potrivit Agerpres.

La scurt timp după sosire, Abbas Araghchi a discutat telefonic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre programul săptămânii la nivel înalt, potrivit televiziunii iraniene.

„Obiectivul nostru cel mai important este de a ne servi de această mare tribună internaţională pentru a apăra legitimitatea, drepturile şi interesele poporului iranian”, a declarat ministrul, conform sursei citate.

Anterior, media iraniene indicaseră că delegaţia Teheranului urma să fie condusă de preşedintele Masoud Pezeshkian. De asemenea, ele au anunţat că mai multe oficialităţi, printre care membri ai echipei sale de comunicare, au fost private de viză de către SUA.

La sosirea lui Araghchi în Statele Unite, purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei, a indicat pe X că ministrul de externe iranian se află ''în fruntea unei delegaţii diplomatice'' la Adunarea Generală a ONU.

„Abbas Araghchi va avea consultări cu mai mulţi responsabili şi miniştri ai Afacerilor Externe”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

SUA au autorizat delegaţia iraniană să se deplaseze la ONU în pofida conflictului în desfăşurare în Orientul Mijlociu, dar ea este supusă, la fel ca anul trecut, unor restricţii. De exemplu, membrii delegaţiei nu pot achiziţiona produse de lux, a subliniat joi Departamentul de Stat american.

Iranul afirmă că i-a transmis din nou Statelor Unite, prin intermediul Qatarului, condiţiile sale pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, aflată în centrul conflictului dintre Washington şi Teheran.

Premierul spaniol Pedro Sanchez nu va participa, marţi, la recepţia oferită la New York de preşedintele american Donald Trump pentru şefii delegaţiilor ţărilor participante la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Premierul Pedro Sanchez a primit invitaţia preşedintelui Trump de a fi prezent la această recepţie care are loc, în mod obişnuit, în fiecare an cu prilejul săptămânii la nivel înalt a ONU, însă, potrivit unor surse guvernamentale, nu va merge până la urmă din motive de program.

Programul oficial al activităţilor sale pentru ziua de marţi nu include, cel puţin pentru moment, niciun eveniment în timpul după-amiezii care să se suprapună cu recepţia dată de preşedintele SUA.

Şeful executivului spaniol nu a participat anul trecut la recepţia oferită de preşedintele Trump deoarece regele Felipe al VI-lea a fost cel care a prezidat delegaţia Spaniei şi a participat la recepţia oferită de preşedintele american.

De asemenea, nu a fost prezent nici la cea din 2024, eveniment găzduit de preşedintele Joe Biden, deoarece coincidea cu intervenţia sa în faţa Adunării Generale a ONU.

În primii doi ani în care Pedro Sanchez a călătorit la New York în calitate de şef al guvernului spaniol, în 2018 şi 2019, a participat împreună cu soţia sa, Begona Gomez, la recepţiile oferite de Donald Trump, în timp ce în 2020 şi 2021 acestea nu au avut loc din cauza pandemiei de COVID-19.

Premierul Sanchez va participa marţi, alături de vicepremierul Sara Aagesen şi de ministrul de Externe Jose Manuel Albares, la deschiderea dezbaterii generale a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării ONU, în cadrul căreia va interveni preşedintele Trump.

Tot marţi, premierul Spaniei are prevăzută o întâlnire cu prim-ministrul britanic Andy Burham, iar ulterior va participa la un omagiu adus scriitoarei şi jurnalistei Gloria Steinem, considerată un reper al mişcării feministe.

Agenda sa oficială mai prevede participarea la evenimente dedicate protecţiei copiilor în faţa inteligenţei artificiale şi apărării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, luni seară, cu mai mulți membri ai comunităţii româneşti din New York, cărora le-a spus că şi-ar dori să folosească experienţa lor profesională într-un mod benefic, atât pentru SUA, cât şi pentru România. Discuția a avut loc după inaugurarea intersecției Regina Maria a României, scrie Agerpres.

Preşedintele a inaugurat luni seară interesecţia Regina Maria a României, la împlinirea a o sută de ani de la turneul istoric al suveranei române în SUA. Astfel, la intersecţia dintre străzile 38 şi 3, lângă sediul Misiunii Permanente a României la ONU, a fost dezvelită o placă aniversară.

Ulterior, preşedintele li s-a adresat membrilor comunităţii de români din New York, cărora le-a mulţumit că păstrează identitatea românească şi contactul cu ţara.

„Pentru că sunteţi oameni care aţi performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, întrebarea este cum putem să folosim experienţa dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine şi aici, şi în România. Asta e, cred eu, o întrebare pe care că statul român şi-o pune de multe vreme, cum să facă să colaboreze mai bine cu diverse structuri mai mult sau mai puţin private. Poate că şi în asta puteţi să ne învăţaţi câte ceva”, le-a spus Nicuşor Dan celor câteva zeci de români veniţi să vorbească cu el şi să se pozeze cu şeful statului.

El a adăugat că România a avut progrese mari în ultimii ani, în special după intrarea în UE în urmă cu două decenii.

„Să vedem potenţialul uriaş pe care România îl are, şi prin calificarea oamenilor, şi prin mediul privat foarte dinamic, şi prin nivelul rezonabil al sistemului de învăţământ, cel puţin în câteva domenii importante. Aş zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii şi îmi doresc să urmeze nişte ani în care să consolideze şi să stabilizeze aceste expertiză, astfel încât să fie o societate stăpână pe sine”, a subliniat el.

Stabilită în SUA, fosta gimnastă Teodora Ungureanu s-a numărat printre românii care au participat la întâlnirea cu preşedintele Nicuşor Dan şi partenera sa, Mirabela Grădinaru.

„Am fost foarte onorată că am fost invitată aici pentru acest eveniment. Este prima oară când îl întâlnesc pe domnul preşedinte. Îmi pare bine că am cunoscut foarte mulţi români care au fost foarte entuziasmaţi că m-au cunoscut pe mine”, a spus ea.

„Am fost foarte mişcat că după atâţia ani a fost dezvelită această placă în New York. Îi plăceau străzile din New York”, a adăugat nepotul Reginei Maria, Dominic de Habsburg, prezent la evenimentul dezvelirii plăcii de la intersecţia străzilor 3 şi 38.

Statele Unite, Danemarca şi Groenlanda vor semna marţi acordul privind teritoriul arctic, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a anunţat luni seara cabinetul premierului danez Mette Frederiksen, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Ceremonia de semnare va avea loc în clădirea Naţiunilor Unite, la ora locală 10:30 (14:30 GMT)", se arată într-un comunicat.

Acordul, "care vizează consolidarea securităţii în regiunea arctică şi a Atlanticului de Nord", va fi semnat de prim-ministrul groenlandez Jens Frederik Nielsen, premierul danez Mette Frederiksen şi preşedintele american Donald Trump.

Liderul american a provocat o criză majoră cu ţările europene după ce a ameninţat că va anexa teritoriul autonom danez, datorită poziţiei sale strategice şi a resurselor sale.

Acest acord, anunţat vineri de Donald Trump, nu a fost încă publicat, dar "recunoaşte" suveranitatea şi integritatea teritorială a Regatului Danemarcei, precum şi dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, a reafirmat luni seara şefa guvernului de la Copenhaga pentru presa daneză.

"Este un acord bun din punct de vedere danez", a declarat Mette Frederiksen la New York, pentru postul de radio DR.

"Şi, fiind benefic pentru ţările nordice şi pentru securitatea din regiunea arctică, este benefic şi pentru NATO şi pentru Europa", a mai spus ea.

Potrivit Washingtonului, acordul garantează că Rusia şi China nu vor putea stabili baze militare în Groenlanda, nici nu vor putea face investiţii semnificative pe acest teritoriu arctic fără acordul autorităţilor de la Nuuk. El deschide de asemenea calea pentru o consolidare a prezenţei militare americane.

"Este un lucru asupra căruia am convenit cu americanii de foarte, foarte mult timp: regiunea arctică, Atlanticul de Nord, constituie o zonă de apărare importantă pentru toţi membrii NATO", a reiterat Mette Frederiksen luni seara.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmează să se întâlnească cu omologul său american Donald Trump luni la New York, vrea să discute "sincer" cu liderul de la Casa Albă pentru a încerca "să-l îndrume către deciziile corecte" în ceea ce priveşte Ucraina, potrivit unei surse apropiate preşedintelui francez, relatează AFP, citată de Agerpres.

Macron va încerca să-l convingă pe omologul său american "să menţină sprijinul pentru Ucraina" şi "să crească presiunea asupra Rusiei", a precizat sursa citată.

Întâlnirea dintre Emmanuel Macron şi Donald Trump este programată pentru ora locală 17:35 (21:35 GMT).

Preşedintele francez a declarat, într-un interviu acordat canalului de televiziune Saint-Pierre-et-Miquelon La Premiere, că intenţionează de asemenea să discute despre "relaxarea relaţiilor privind taxele vamale" cu SUA.

Preşedintele francez a declarat că doreşte să se ajungă la o "soluţie paşnică" pentru Strâmtoarea Ormuz, "cheia" pentru reducerea tensiunilor de pe piaţa carburanţilor.

El a confirmat că intenţionează să discute despre conflictul din Ucraina, care are consecinţe asupra pieţei energiei şi a "securităţii europenilor".

Preşedintele francez a declarat că doreşte să consolideze progresele înregistrate în iunie la summitul G7 de la Evian, în cadrul căruia Donald Trump a părut să se apropie, cel puţin temporar, de poziţiile europene pe această temă.

Președintele României, alături de partenera sa de viață Mirabela Grădinaru, se află în SUA pentru a 81-a Adunare Generală a ONU. Astfel, agenda Președintelui și a partenerei sale de viață este următoarea:

Luni, 21 septembrie

• 9:30 - Participarea Primei Doamne Mirabela Grădinaru la Summitul „Fostering the Future Toghether Partnership Event” organizat sub patronajul Primei Doamne a SUA, Melania Trump;
• 12:30 - 13:45 - Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, la dejunul de lucru cu antreprenori români din SUA în domeniul Tech. Din delegația României face parte Marius Lazurca, Radu Burnete, Diana Iancu, Ana-Maria Geană, Cornel Feruță și Andrei Muraru;
• 14:00 - 15:30 - Întâlnire cu reprezentanții JP Morgan și cu investitori în obligațiuni românești în România. Din delegația României fac parte Marius Lazurca, Radu Burnete, Diana Iancu, Cornel Feruță și Andrei Muraru;
• 16:00 - 18:00 - Participarea Primei Doamne Mirabela Grădinaru la Reuniunea „Arhitectura invizibilă: Construirea unor sisteme digitale sigure pentru copii - Consolidarea standardelor internaționale și a responsabilității comune”, organizată de Emine Erdoğan, Prima Doamnă a Republicii Turcia, împreună cu UNICEF și cu Biroul Reprezentantului Special al SG ONU, pentru Violența împotriva Copiilor;
• 18:30 - Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, și a Primei Doamne a României, Mirabela Grădinaru, la Ceremonia de inaugurare a intersecției „The Queen Marie of Romania Corner”, în contextul aniversării a 100 de ani de la turneul istoric al Reginei Maria în SUA. O scurtă alocuțiune va avea și Mihaela-Simona Florea, Consul General al României la New York, iar placa va fi dezvelită de Nicușor Dan;
• 19:00 - Întâlnirea Președintelui României, Nicușor Dan, și a Primei Doamne a României, Mirabela Grădinaru, cu reprezentanții comunității românești din New York.

Marți, 22 septembrie

• 8:00 - 8:50 - Primirea șefilor de delegație de către Secretarul General ONU, Antonio Guterres;
• 9:00 - 10:30 - Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU;
• 12:00 - Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, participă la Dejunul oferit de Melania Trump, Prima Doamnă a SUA, Primelor Doamne / Domni;
• 17:00 - 17:30 - Întâlnirea Președintelui României, Nicușor Dan, cu Benjamin Black, CEO DFC. Din delegația României fac parte Marius Lazurca, Radu Burnete, Diana Iancu și Andrei Muraru;
• 19:00 - Președintele României, Nicușor Dan, și Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, participă la RECEPŢIA OFICIALĂ tradițională oferită de Donald TRUMP, Preşedintele Statelor Unite ale Americii, şi Melania TRUMP, Prima Doamnă a SUA, în onoarea șefilor de delegaţii;

Miercuri, 23 septembrie

• 9:00 - Sosirea Președintelui României, Nicușor Dan, la Sediul ONU;
• 9:30-9:45 - Preşedintele României, Nicușor Dan, susține INTERVENŢIA NAŢIONALĂ în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale;
• 10:00 - Participarea Președintelui României la al 6-lea Summit al Platformei Internaționale Crimeea „A Test of Unity, a Call for Action” cu participarea Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski;
• 11:00 - Participarea Președintelui României, Nicușor Dan, la reuniunea Consiliului de Securitate ONU pe tema Ucraina. Intervenția Președintelui Nicușor Dan va fi susținută la aproximativ 12:15 - 12:30;
• 11:00 - Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, participă la al 6-lea Summit al Primelor Doamne/Domni organizat de Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Adunarea Generală a ONU nu este lipsită de întâlniri bilaterale. Volodimir Zelenski a anunțat deja, pe 16 septembrie, că va avea o întrevedere cu Președintele Franței, Emmanuel Macron.

Mai mult, Preşedintele american Donald Trump se va întâlni și el cu omologul său francez luni după-amiază, a anunţat Casa Albă, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres. Întrevederea este prevăzută pentru ora locală 17:35 (21:35 GMT), potrivit agendei preşedintelui SUA publicate duminică seară.

Cu puţin timp înainte de întâlnirea cu Macron, liderul de la Casa Albă se va vedea cu primarul metropolei New York, Zohran Mamdani, membru al Partidului Democrat şi opozant vehement al politicii administraţiei Trump.

Şeful statului francez va ajunge la New York venind din Saint-Pierre-et-Miquelon, un mic teritoriu francez din Atlanticul de Nord unde Macron s-a întâlnit duminică cu premierul canadian Mark Carney.

Macron şi Carney au apărat „suveranitatea” ţărilor lor şi au pledat pentru o „apropiere aprofundată” în faţa revendicărilor teritoriale ale lui Trump.

Preşedintele american a ameninţat constant Canada cu anexarea şi recent a publicat o hartă ce acoperă întreaga regiune cu drapelul american, inclusiv Saint-Pierre-et-Miquelon.

După sosirea sa la New York, Emmanuel Macron va avea mai multe întâlniri cu diverşi lideri, consacrate crizelor internaţionale. În afară de Donald Trump, el va avea o întrevedere în special cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Palatul Elysée încearcă să stabilească mai multe întâlniri cu lideri din Orientul Mijlociu, printre care şi cu preşedintele iranian, Masoud Pezeshkian.

În timpul discursului său în faţa Adunării Generale a ONU, care va avea loc marţi, Macron va apăra „un multilateralism eficace” bazat pe coaliţii de state şi actori capabili să producă rezultate concrete.

„Organizaţia Naţiunilor Unite merge rău şi eficacitatea acţiunii multilaterale este sub semnul întrebării”, a spus el vineri, într-o conferinţă de presă, evidenţiind dezangajarea graduală a liderilor celor cinci ţări membre permanente ale Consiliului de Securitate.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică după-amiază, că s-a întâlnit cu Antonio Guterres, secretarul general al ONU, la New York. Șeful statului a avut o întrevedere și cu Michael Waltz, ambasadorul SUA la ONU.

Nicușor Dan participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care are loc la New York. Șeful statului este însoțit de partenera sa, Mirabela Grădinaru. Cei doi vor participa și la cina oferită de președintele american Donald Trump.

„România va rămâne un susținător ferm și de încredere al multilateralismului eficient, al inițiativei de reformă „ONU80” și al Pactului pentru Viitor, contribuind la construirea unei ONU mai puternice, mai bine pregătită să răspundă provocărilor actuale”, a scris Nicușor Dan, pe rețeaua X.

Liderii lumii se reunesc de luni la New York pentru Adunarea Generală a ONU, pregătindu-se pentru revenirea președintelui Donald Trump la tribună pentru al doilea an consecutiv, în timp ce discuțiile se vor concentra asupra conflictelor tot mai ample din Orientul Mijlociu și Ucraina și asupra riscurilor inteligenței artificiale, scrie Reuters.

Aproape 130 de șefi de stat se întâlnesc într-un moment în care ordinea mondială de după cel de-Al Doilea Război Mondial este supusă unor presiuni tot mai mari, iar ONU însăși se luptă să rămână relevantă și să facă față atacurilor lui Trump, care a redus drastic contribuțiile Statelor Unite și a retras țara din zeci de organisme ale ONU.

Liderul chinez Xi Jinping, care s-a adresat ultima dată reuniunii diplomatice prin videoconferință în 2021, nu va merge la New York, preferând discuții bilaterale cu Trump la Washington, joi, ceea ce alimentează dezbaterea privind relevanța ONU în gestionarea crizelor globale.

Crizei de moral și de finanțare i se adaugă întrebările privind viitorul lider al organizației vechi de 80 de ani: secretarul general Antonio Guterres își încheie mandatul la sfârșitul lui 2026, iar în cursa pentru înlocuirea sa nu există deocamdată un favorit clar.

Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, ar putea organiza reuniuni la nivel înalt privind Ucraina, inteligența artificială și Orientul Mijlociu, inclusiv discuții cu lideri arabi, au declarat diplomați.

La mai bine de un an de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, „nu am mai spune că ONU este în cădere liberă, dar am spune că este blocată într-o criză fără sfârșit”, a declarat Richard Gowan, de la International Crisis Group.

„ONU poate că nu mai este la terapie intensivă, așa cum era anul trecut, dar pare să fie captivă într-un centru de traumă pentru viitorul previzibil”, a spus Gowan.

SUA au evitat să-și piardă dreptul de vot în Adunarea Generală după ce au plătit săptămâna aceasta 725 de milioane de dolari reprezentând contribuții la bugetul ordinar, însă încă datorează organizației peste un miliard de dolari și continuă să ceară reduceri de cheltuieli și reforme.

Riscurile tot mai mari ale inteligenței artificiale

Adunarea are loc la scurt timp după ce mai mulți lideri ai industriei inteligenței artificiale au cerut o încetinire coordonată a dezvoltării tehnologiei, avertizând că aceasta ar putea în curând să se îmbunătățească singură și să scape de sub controlul oamenilor.

Guterres a declarat că inteligența artificială va fi un subiect major, adăugând că țările aflate în avangarda dezvoltării sale ar trebui să stabilească „măsuri comune de protecție pentru a evita această cursă către limita de jos, care ar putea duce într-o zi la un dezastru gigantic la nivel global”.

Secretarul general susține de mult timp o guvernanță globală a inteligenței artificiale. În 2023, ONU a creat un organism consultativ dedicat tehnologiei, printre ai cărui membri se numără directori din industria tehnologică, oficiali guvernamentali și universitari.

Avertismentul l-a plasat pe Guterres în opoziție cu Trump, care a respins riscurile inteligenței artificiale drept o „farsă”, afirmând că există o „conspirație bolnavă” împotriva acesteia și că China ar avea de câștigat de pe urma îndoielilor aruncate asupra dezvoltării tehnologiei.

Escaladare în Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu va fi din nou în centrul discuțiilor, în condițiile în care războiul SUA-Israel împotriva Iranului continuă să alimenteze inflația globală și să destabilizeze regiunea. Progresele recente ale militanților Houthi amenință transportul maritim prin strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb și ar putea provoca o nouă creștere puternică a prețurilor la energie.

„Este foarte dificil să existe o soluție militară pentru această problemă, iar experiența luptelor din Yemen a demonstrat cât de complicat este să ai intervenții de succes”, a declarat Guterres, adăugând că emisarul ONU pentru Yemen depune un „efort uriaș” pentru a face să avanseze negocierile.

Negocierile de pace rămân însă blocate, în timp ce Iranul și SUA continuă schimburile de lovituri, iar Trump amenință cu o escaladare majoră a războiului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian este programat să se adreseze Adunării miercuri.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu – căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, acuzații pe care Israelul le respinge – urmează să vorbească joi.

Președintele palestinian Mahmoud Abbas nu va participa fizic la reuniune pentru al doilea an consecutiv. SUA, un aliat apropiat al Israelului, i-au refuzat din nou viza. Joi, Adunarea Generală a votat pentru a-i permite lui Abbas să intervină prin videoconferință.

Este probabil să aibă loc, în marja reuniunii, o întâlnire la nivel înalt privind conflictul din Sudan, au declarat diplomați, deși este puțin probabil să se producă un progres diplomatic decisiv.

Ucraina și securitatea alimentară

Pe agendă se află și războiul Rusiei în Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov se vor adresa Adunării Generale. Zelenski va încerca probabil să consolideze poziția Ucrainei înaintea unei ierni despre care se anticipează că va fi din nou dificilă, au declarat diplomați.

Consiliul de Securitate nu a putut lua măsuri pentru încheierea conflictului deoarece Rusia, membru permanent, dispune de drept de veto.

Trump a părut uneori frustrat că nu a reușit să negocieze încheierea războiului, obiectiv pe care l-a declarat prioritar când și-a început al doilea mandat, în ianuarie anul trecut. Președintele american a vorbit cu omologul său rus Vladimir Putin la începutul acestei luni, însă nu era clar dacă intenționează să se întâlnească cu Zelenski la New York.

Guterres a subliniat impactul războiului asupra civililor, dar și asupra securității alimentare și a prețurilor la energie.

„Blocada efectivă existentă în Marea Neagră creează probleme enorme, care se adaugă celor generate de criza din Orientul Mijlociu, și cred că ar fi foarte important să găsim o modalitate prin care exporturile ucrainene și exporturile rusești de alimente, îngrășăminte și energie să se poată desfășura în siguranță prin Marea Neagră”, a spus el.