Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri că există o formă finală de proiect de lege care prevede amenzi drastice pentru hrănirea urșilor. Potrivit acesteia, aceste sancțiuni „nu există încă în mod expres în legislaţia actuală”, iar oamenii sunt amendați pentru că opresc mașinile în drum.
„Urşii de pe Transfăgărăşan au fost obişnuiţi să primească mâncare, iar aici soluţia este ca oamenii să înţeleagă că dacă mai fac asta, dacă au dat fie şi o singură dată de mâncare unui urs crezând că îi fac bine sau crezând că acest lucru este normal, atunci au condamnat la moarte acel urs. Iar acelui urs nu îi va mai fi frică de oameni şi la un moment dat, sub o formă sau alta, va interacţiona cu oamenii şi se va ajunge la incidente dramatice”, a declarat, miercuri, la RFI, ministrul Mediului.
Ea a spus că, în cazul hrănirii urşilor de pe Transfăgărăşan, trebuie crescute amenzile „drastic” şi să fie şi aplicate.
„Chiar zilele acestea, avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem, de creştere drastică a amenzilor şi de prevedere exactă în lege a sancţiunilor în cazul hrănirii animalelor. Actuala lege nu are trecută expres referirea la hrănirea animalelor sălbatice. Şi atunci o să trecem expres şi acest caz ca să poată să fie dat exact”, a explicat ministrul.
Buzoianu a subliniat că în prezent autoritățile, precum jandarmii sau reprezentanții Gărzii Financiare, pot sancționa mai degrabă oprirea neregulamentară a mașinilor în zonele cu bandă dublă, decât hrănirea efectivă a urșilor, pentru că acest gest nu este reglementat clar în lege.
„Asta nu există încă în mod expres în legislaţia actuală”, a spus ministra.
În prezent, singura prevedere care face referire la hrănirea animalelor sălbatice apare în Legea 54/2012, cunoscută drept Legea picnicului, care interzice acest comportament la articolul 7, litera k. Nerespectarea interdicției este sancționată, potrivit articolului 8, cu amenzi între 200 și 400 de lei.
Pentru zonele unde apar frecvent incidente cu urși, precum Transfăgărășanul, Buzoianu propune instalarea unor camere de supraveghere, pentru a monitoriza mai eficient situațiile de risc.
„Pentru că ştii că acolo este o zonă de risc, unde în fiecare an se întâmplă incidente acolo, pot fi puse astfel de sisteme CCTV. Te duci targetat, acolo unde ştii că există un risc foarte mare”, a declarat aceasta
În ceea ce privește protejarea comunităților din apropierea pădurilor, în special cele cu ferme de animale, Buzoianu consideră că soluțiile trebuie să includă sprijin guvernamental pentru implementarea unor sisteme de protecție, cum ar fi gardurile electrice.
„Acolo nu o să poţi să intervii niciodată să rămâi fără niciun urs care să-ţi vină lângă o fermă decât dacă ai ferma respectivă protejată de nişte sisteme pe care statul inclusiv să te ajute să le pui în aplicare”, a mai afirmat Diana Buzoianu.