Mugur Isărescu: „Deciziile Fitch și Moody's au fost cele corecte, nu au fost o concesie”. Avertismentul pentru politicieni
Publicat acum 1 ora si 10 minute
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că economia nu își va reveni „rapid” după mai multe luni consecutive de scădere economică. El a avertizat că țara noastră nu își poate permite să piardă fondurile europene, creșterea economică depinde de aceste investiții cu bani europeni. Șeful Băncii Naționale a adăugat că, în perioada următoare, inflația va scădea puternic și va ajunge la jumătate față de nivelul de la începutul anului. Mugur Isărescu a adăugat că, în opinia sa, nu sunt necesare taxe noi.
„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații mai ales în ultimele luni ale acestui an, colegii au introdus față de prognoza anterioară o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie, deoarce s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate. Chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și în continuare și se intră în intervalul de variație din interiorul țintei în trimestrul IV din 2027”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR prezintă joi, începând cu ora 11:00, raportul Băncii Naționale asupra inflației.
Mugur Isărescu a declarat că creșterea economică depinde de fondurile europene, în contextul în care deși au crescut investițiile, ritmul lor este încetinit, iar exporturile industriei au scăzut.
„Facem din nou apel pentru toate măsurile necesare ca atragerea fondurilor europene să continue la nivelul prevăzut”, a spus guvernatorul BNR.
De asemenea, România continuă să aibă cele mai înalte prime de risc din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că se împrumută la dobânzi foarte mari.
Principalele declarații ale guvernatorului BNR:
Principala contribuție la creșterea inflației în trimestrul II a revenit componentei eneretice din coșul de consum. Prețurile pentru benzină și motorină au reflectat direct și rapid efectele conflictului din Golful Persic. Iar scumpirea materiilor prime energetice a antrenat și majorări de preț pentru alți combustibili;
Avem și o creștere a cotațiilor la gaze. Dar nu a afectat direct prețurile de consum, măsurile de sprijin fiind menținute;
Avem însă un efect întârziat, pe care probabil îl vom vedea în trimestrul III: canicula care a determinat scumpiri la electricitate;
Variația anuală a ratei inflației și-a întrerupt traiectoria descendentă în trimestrul II din 2026 și această ușoară majorare a fost determinată de serviciile de piață și de mărfurile nealimentare. Avem creșteri mai mari la servicii și probabil că e o tendință care va urma, e un efect calculat pe plan internațional;
Componenta alimentară a avut o influență dezinflaționistă clară;
Costul unitar cu forța de muncă a fost relativ decent, avem însă și o evoluție practic nulă a productivității muncii. Ne ajută la inflație condițiile relaxate pe piața muncii. Avem creșteri salariale moderate care nu duc la presiuni deosebite în ceea ce privește prețurile de consum;
Deviația PIB pozitivă din punct de vedere al inflației, mai puțin pozitivă din punct de vedere al creșterii economice este mare. Deci, nu ne asteptam la o revenire rapida a cresterii economice. Dar, Dpdv al inflatiei e un factor pozitiv, Consumul privat si a accentuat scaderea pe fondul declinului puterii de cumpărare. Apropo de credite ele sunt stagnante la nivel de populație, si pt consum si locuinte, însă La nivel corporate avem cresteri mari, 20%. Nu exista o cadere generală a creditarii, ceea ce înseamnă că mai ales profesioniștii și-au dat seama că dobânzile sunt mari nominal, dar sunt reduse, sunt real negative, și au apelat la credite.
Investitiile au continuat să crească, deși intr un ritm incetinit. Creșterea potențialului productiv al economiei depinde însă fundamental de intensificarea absorbției de fonduri europene
Facem din nou apel pentru toate măsurile necesare ca atragerea fondurilor europene să continue la nivelul prevăzut.
O nouă scădere a deficitului comercial e o veste bună, deocamdată pe seama recoltei bune din 2025, se pare că avem o recoltă bună și în 2026.
Nu avem o evoluție bună la exporturile industriei. Producția industrială în România este în descreștere, mai ales din cauza scăderii cererii de pe principalele piețe de export ale României.
În ceea ce privește competitivitatea de preț, știți că sunt discuții îndelungate. Cred că nu mai avem probleme deosebite, după cele două deprecieri ale cursului euro. În mai puțin de 12 luni au fost două deprecieri semnificative, urmate de o relativă stabilitate. Nu am ajuns la mișcările pe care le are forințul unguresc sau coroana cehă, dar nu mai avem nici stabilitatea de dinainte a cursului. Cursul este mai flexibil;
Suntem în continuare cu prima de risc cea mai ridicată, ceea ce înseamnă și împrumuturi la dobânzi mai înalte pentru România;
Așteptările privind inflația nu sunt pozitive, sunt pesimiste din partea operatorilor economici, dar analiștii bancari, mai ales în ceea ce privește așteptările pe doi ani, au încredere în BNR și intrarea inflației în zona țintei;
La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert dacă nu în totalitate cert în prezent, restul le trecem la riscuri. Nu putem să introducem în prognoză ipoteze, previziuni mai mult sau puțin fondate;
Deci, coordonatele mediului extern se bazează pe normalizarea treptată a tranzitului prin strâmtoarea Ormuz fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult. De la o zi la alta se poate schimba perspectiva;
Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații mai ales în ultimele luni ale acestui an, colegii au introdus față de prognoza anterioară o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie, deoarce s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate;
Chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și în continuare și se intră în intervalul de variație din interiorul țintei în trimestrul IV din 2027. Deci avem, în esență o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației;
Din punctul meu de vedere nu este nevoie de noi taxe;