Muzeul Egiptean din Torino va folosi inteligența artificială pentru restaurarea și digitalizarea papirusurilor

ME-Scripta este noul centru de cercetare dedicat studiului, restaurării și digitalizării surselor scrise din Egiptul Antic și va fi orgnanizat de Muzeul Egiptean de la Torino, Italia. Proiectul este susținut de Fundația CRT (Cassa di Risparmio di Torino) cu o investiție de aproximativ 3 milioane de euro și își propune să digitalizeze și să pună la dispoziția tuturor peste 30 de mii de piese.

Directorul Muzeului Egiptean Christian Greco a declarat  pentru publicația La Stampa: „Acum două sute de ani, valoarea consta mai ales în obiect. Apoi, odată cu Ernesto Schiaparelli (n. red. egiptolog italian), contextul arheologic a devenit esențial. Astăzi investim în cercetare, care este intangibilă, dar fără de care muzeul nu poate avea un viitor. Cercetarea este ceea ce permite unui muzeu să rămână viu. Fără cercetare, chiar și conservarea riscă să devină o activitate închisă în sine însăși.” De la această idee a luat naștere ME-Scripta, noul centru de cercetare dedicat studiului, restaurării și digitalizării surselor scrise din Egiptul Antic.

Proiectul este susținut de Fundația CRT cu o investiție de aproximativ 3 milioane de euro. „Obiectivul este ca Muzeul Egiptean să devină, împreună cu universitatea, centrul în care se concentrează cercetătorii: cei deja consacrați și cei care vor veni din întreaga lume pentru a se forma. Ne-am dori ca Torino să devină locul în care cei care studiază aceste teme, din orice colț al lumii, să își poată găsi mediul de referință”, a precizat Anna Maria Poggi, președinta Fundației CRT. „A investi în cercetare înseamnă a investi pe termen lung, a ne gândi la tineri. Și acesta este un alt punct fundamental.”

Gianluca Cuniberti, prorector al Universității din Torino consideră că „Torino își propune să devină un centru internațional pentru studiul scrierilor și limbilor lumii antice, începând cu domeniul egiptologic”. Acesta a mai adăugat: „Pentru muzeu și pentru universitate aceasta este o misiune extraordinară. Este vorba de a face cercetare și de a crește cunoștințele, dar și de a le conserva. Competențele necesare pentru a citi și interpreta scrieri și limbi antice nu rămân disponibile automat pentru totdeauna: nu este suficient că o scriere a fost descifrată sau că o limbă a fost tradusă o dată, este nevoie de cercetători care să continue să mențină vie acea cunoaștere”.

Ce își propune proiectul

„Muzeul Egiptean păstrează una dintre cele mai mari și semnificative colecții de texte scrise din lume: peste o mie de manuscrise și mai mult de 30 de mii de fragmente de papirus, în șapte sisteme de scriere și opt limbi. Sunt documente fundamentale pentru a înțelege administrația, religia, economia și viața cotidiană din Egiptul antic”, a explicat Susanne Töpfer, curator responsabil al colecției de papilografie și directoare a ME-Scripta.

Chiar și cioburile de calcar și fragmentele de ceramică folosite de egiptenii antici ca suporturi pentru scris și desen vor fi digitalizate. Această precizare servește pentru a înțelege natura proiectului: ME-Scripta nu lucrează doar pe manuscrise mari, ci și pe materiale minime, adesea cotidiene, în care se păstrează urme administrative, exerciții, notițe, conturi, comunicări practice.

Este un patrimoniu încă în parte de studiat, și este suficient să petreci câteva minute în depozitele muzeului pentru a-ți da seama. Unele manuscrise au fost deja restaurate și reconstituite, altele așteaptă să fie citite, iar altele trebuie restaurate din nou, pentru că fuseseră reconstituite greșit. „Munca”, a explicat Töpfer, „nu privește doar textul: trebuie studiate fibrele, fracturile, structura fizică a suporturilor, modul în care diversele piese se întrerup și pot fi potrivite”.

Trei direcții de cercetare

Programul științific se structurează în trei macro-proiecte. Primul se referă la papirusuri și filologie, și include reasamblarea și studierea unui tip de ambalaj utilizat de egipteni pentru a acoperi mumia sau părți ale acesteia. Aceste ambalaje erau realizate din țesătură sau foi de papirus, acoperite cu lipici, apoi amestecate și modelate pentru a forma o cochilie. După uscare, putea fi pictat și decorat cu forme geometrice, zeități și inscripții. Acest material a fost esențial pentru conservarea artefactelor și pentru cercetarea arheologică, în special în domeniul egiptologiei. Era format din texte fiscale, economice și literare din secolele III-II î.Hr., importante pentru reconstrucția administrației Egiptului ptolomeic. La aceasta se adaugă ediția critică a aproximativ douăzeci și cinci de manuscrise inedite provenite din Gebelein, legate de viața templelor, de proprietățile funciare și de arhivele sacerdotale. Și încă: un studiu asupra rolului femeilor în Cartea Morților, prin analiza sistematică a sulurilor funerare feminine între iconografie și funcție religioasă, și o lucrare nouă asupra Cărții Morților a lui Kha, sul din secolul al XV-lea î.Hr. care va fi supus restaurării avansate, imaginilor multispectrale și se va realiza o nouă ediție critică.

Al doilea ax se referă la bucăți de ceramică sau de piatră, materiale mai puțin solemne decât papirusurile, dar adesea mai apropiate de viața cotidiană care conțin notițe, exerciții, conturi, comunicări practice. Scrierile egiptene cursive populare de la Pathyris, vechea Gebelein, vor fi studiate pentru a reconstrui mobilitatea socială și sistemele fiscale din secolul al II-lea î.Hr. Alte 560 de fragmente ieratic provenite de la Deir el-Medina, satul lucrătorilor care lucrau la mormintele regale din Valea Regilor, vor fi restaurate și publicate în mod sistematic. În acest caz, lucrul va avea și o dimensiune internațională, deoarece unele piese fragmentare sunt păstrate la Torino, iar altele la Cairo.

Al treilea macro-proiect se numește RE-BIND și privește șaptesprezece manuscrise legate din colecțiile Muzeului Egiptean. Sunt obiecte complexe, datate între secolele VII și VIII, compuse din straturi de piele, papirus și cartonaj. Pentru a le studia vor fi utilizate tehnologii precum spectroscopie FT-IR, microtomografie cu raze X, imagistică 3D și RTI, o tehnică care permite citirea mai bună a suprafețelor și reliefului prin variația controlată a luminii.

La dispoziția tuturor

ME-Scripta abordează una dintre problemele centrale ale culturii contemporane: transformarea arhivelor fizice, răspândite în mai multe colțuri ale lumii, fragile și specializate în sisteme accesibile, interoperabile, consultabile de cercetători, studenți și publicul larg. Până în 2034 este prevăzută lansarea unei platforme digitale integrate care va extinde TPOP, actuala bază de date a Muzeului Egiptean dedicată papirusurilor. Imaginile vor fi disponibile în format IIIF, standard care permite consultarea, compararea și adnotarea imaginilor de înaltă rezoluție, în timp ce transcrierile digitale vor fi conectate la principalele baze de date internaționale.

„Vom folosi și instrumente bazate pe IA pentru a ne ajuta la descifrarea, catalogarea și analiza materialului”, a precizat Töpfer. Astăzi, reconstrucția fragmentelor se realizează cu ajutorul privirii, experienței și cercetării tradiționale. Există însă exemple de la care se poate porni. Unul, în special, ajută la înțelegerea direcției: „La Institutul Fraunhofer din Germania s-a lucrat la documentele distruse ale Stasi, poliția secretă a RDG, scanând fragmentele și folosind algoritmi puternici pentru a le reconstitui”, a povesteștit cercetătoarea. „Și noi putem porni de la acea experiență”. O tehnologie născută pentru documente moderne ar putea într-o zi să ajute și la reconstrucția reperelor antice.

Mai complexă este problema lecturii și interpretării. Modelele lingvistice actuale nu sunt capabile să citească corect scrieri precum ieraticul sau demoticul, deoarece nu au fost antrenate pe aceste materiale. „Proiectul, totuși, urmărește să creeze condițiile pentru ca algoritmii viitori să poată fi antrenați pe imagini, transcrieri, date de codare și seturi de date produse de Muzeul Egiptean”, a subliniat Töpfer. „Condiția este ca totul să rămână deschis: instrumente open source, date reutilizabile, o politică de open data capabilă să evite dependența de sisteme închise”.

Cum arată viitorul

„Punerea la dispoziția a datelor se traduce în dezbateri și cercetări deschise tuturor. Res publica, grija pentru patrimoniu poate trăi doar dacă toți cetățenii fac parte din ea, vor exista de asemenea proiecte expoziționale care vor implica publicul”, a declarat directorul Christian Greco. „Peste 10 ani, cel mai important centru de cercetare din lume asupra scrierii egiptene va fi la Torino”.