Președintele României, Nicușor Dan, a transmis duminică un mesaj la comemorarea Pogromului de la Iași, eveniment desfășurat la Cimitirul Evreiesc din oraș, în prezența președintelui Israelului, Isaac Herzog. Mesajul a fost citit de Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, notează Agerpres.
Nicușor Dan a caracterizat Pogromul din iunie 1941 drept „o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională”, subliniind că atrocitățile de atunci au fost consecința directă a antisemitismului, a intoleranței și a urii față de semeni. Prin această comemorare, a spus el, este adus un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și celor care au avut curajul să se opună răului în vremuri de întuneric moral – o memorie care „obligă la vigilență și la apărarea, zi de zi, a valorilor umanității, ale demnității și ale conviețuirii pașnice”.
La 85 de ani de la evenimente, președintele a insistat asupra responsabilității față de adevărul istoric.
„La 85 de ani de la aceste atrocități, avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iași nu a reprezentat doar tragedia unei comunități, ci și o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor și a excluderii”, crede Președintele României.
Educația a fost prezentată ca principalul instrument de prevenție împotriva repetării unor astfel de tragedii.
„Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust și despre responsabilitățile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaștere, spirit critic și cultivarea respectului față de diversitate putem construi o societate rezilientă în fața manipulării, a urii și a extremismului. În același timp, avem obligația de a păstra și valorifica locurile memoriei, mărturiile supraviețuitorilor și rezultatele cercetării istorice, pentru ca generațiile viitoare să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce asemenea atrocități nu trebuie să mai fie posibile niciodată”, precizează Nicușor Dan.
Președintele a recunoscut progresele înregistrate de România în domeniul drepturilor omului și al combaterii antisemitismului, dar a avertizat că procesul memoriei nu se poate considera încheiat.
„România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură. Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana 'banalității răului', concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii”, adaugă el.
Președintele a invocat și mărturia scriitorului Mihail Sebastian, a cărui luciditate din „Jurnalul” său surprinde, în viziunea lui Nicușor Dan, modul în care violența a fost tolerată și transformată de autoritățile vremii într-o politică sistematică de persecuție: „masacrul de la Iași este o obsesie de care nu scăpăm”.
Luni, Nicușor Dan îl primește pe președintele Isaac Herzog la Palatul Cotroceni.