În Europa se demolează în prezent un număr record de mici baraje și construcții hidrotehnice, cu scopul refacerii ecosistemelor, protejării speciilor sălbatice și susținerii biodiversității. Astfel, într-un singur an au fost demolate peste 600 de „bariere hidrotehnice” - stăvilare, podețe sau ecluze - în cadrul unei inițiative care urmărește refacerea cursurilor a aproximativ 25.000 de kilometri de râuri, până în anul 2030, informează The Guardian.
În vestul Islandei, la câțiva kilometri în aval de o zonă acoperită de lavă, sunetul apei curgătoare se aude pentru prima oară în ultimii zeci de ani, după demolarea unui baraj dezafectat, folosit în trecut pentru alimentarea cu energie a unei foste ferme, baraj care bloca migrația peștilor.
„Nu mai producea niciun fel de electricitate”, a declarat Hamish Moir, un inginer hidrotehnic din Scoția, la firma care a demolat fosta construcție. „Să vezi râul revenind la starea sa naturală a fost foarte reconfortant”, a spus acesta.
Fostul baraj din Islanda e una din cele 602 de bariere hidrotehnice eliminate anul trecut, conform unui raport întocmit de Dam Removal Europe, care a constatat că numărul barajelor, stăvilarelor, podețelor (culverturilor) și ecluzelor demolate a crescut cu 11% față de anul precedent, ceea ce a permis unui număr tot mai mare de cursuri de apă să revină în matca lor originală.
Astfel de demolări fac parte dintr-o tendință globală de restaurare a cursurilor râurilor, cu scopul de a susține biodiversitatea și a reface habitatele naturale.
„Barajele vechi nu sunt niște monumente care să rămână pe vecie”
În Europa, prin îndepărtarea acestor construcții au fost restaurați circa 3.740 km de râuri. Până în 2030, Uniunea Europeană își propune să readucă aproximativ 25.000 de kilometri de cursuri de apă la starea lor naturală.
„Timp de secole, Europa a tratat râurile ca pe niște veritabile motoare ale creștereii economice - au fost puse baraje pentru mori de apă și pentru producerea de energie electrică, li s-a schimbat cursul pentru navigație, sau le-a îngropat sub orașe. Ne-am construit prosperitatea prin fragmentarea lor, dar prețul ecologic plătit a fost imens”, a spus Chris Baker, director al sucursalei europene a Wetlands International, organizație non-profit dedicată protejării și restaurării ariilor naturale.
Conform raportului Dam Removal Europe, trei sferturi din construcțiile hidrotehnice înlăturate în 2025 au mai puțin de 2 metri înălțime. Astfel de structuri, care nu mai servesc demult scopului lor inițial, pot fi ușor înlăturate și cu costuri minime.
Înlăturarea unor astfel de obstacole vine și cu un risc: aceste bariere artificiale pot împiedica, în același timp, și răspândirea unor specii invazive.
În prezent, peste un milion de astfel de bariere hidrotehnice se află în Europa. Dintre acestea câteva zeci de mii sunt considerate uzate și învechite și trebuie înlăturate. Pe lângă Europa, în SUA au fost demontate 100 de baraje, iar alte câteva sute de baraje de pe Fluviul Albastru/Yangtze, au fost înlăturate, de asemenea, în China
„Oamenii încep să înțeleagă că barajele vechi nu sunt monumente care să rămână acolo pe vecie. Multe dintre ele sunt pur și simplu relicve ale epocii industriale care provoacă daune ecologice”, a spus Chris Baker.