O analiză de specialitate publicată marţi şi preluată de Agerpres a relevat că piaţa construcţiilor din România înregistra, la finalul lunii mai 2025, un număr de 460.000 de angajaţi, respectiv o creştere de 7% a volumului lucrărilor, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024.
Indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, continuă să scadă faţă de maximele post-pandemice, semnalând o temperare a entuziasmului din piaţă.
Construcțiile, susţinute de investiţiile publice
Construcțiile din ţara noastră sunt susţinute, în principal, de investiţiile publice, cu aproximativ 700 de kilometri de drumuri rapide şi proiecte ample de modernizare a infrastructurii feroviare în derulare - o diferenţă semnificativă faţă de cei doar 140 de kilometri de autostradă aflaţi în lucru în 2019.
"Aceste proiecte au devenit motorul principal al pieţei, în condiţiile în care cheltuielile publice au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor de construcţii în ultimii ani.
În schimb, dezvoltările private încetinesc, autorizaţiile pentru locuinţe coborând la niveluri similare celor din 2015-2016, în timp ce investitorii din piaţa de birouri devin mai prudenţi, iar singurul segment care îşi păstrează dinamismul rămâne cel industrial, unde investiţiile continuă într-un ritm ridicat", potrivit analizei respective.
Au crescut cheltuielile cu angajaţii
Angajatorii au înregistrat şi cheltuieli mai mari cu angajaţii, în urma eliminării facilităţilor fiscale. Astfel, companiile din construcţii au fost nevoie să investească suplimentar în forţa de muncă pentru a menţine nivelul salariilor nete, într-un context în care atragerea personalului rămâne dificilă.
Fondurile europene joacă şi ele un rol important în acest domeniu, pentru menţinerea ritmului actual al investiţiilor, iar întârzierile în implementarea reformelor şi riscul reducerii tranşelor disponibile până în 2026 pot diminua considerabil fluxul de proiecte publice, cu impact direct asupra întregii industrii.
Specialiştii consideră că evoluţia pieței construcțiilor depinde în mare măsură de stabilitatea fiscală, de capacitatea României de a accesa fondurile europene disponibile şi de continuitatea investiţiilor publice în infrastructură.
"Fără aceşti factori, există riscul ca piaţa să intre într-o fază de stagnare, însă consultanţii Colliers nu iau în calcul un scenariu de contracţie severă, precum cel din 2009-2010. Mai degrabă, industria traversează o revenire la un ritm mai normal, după câţiva ani de activitate intensă", au transmis consultanţii.