Pe măsură ce armata rusă rămâne blocată în Ucraina pentru al patrulea an, rețeaua globală de aliați construită de Putin în ultimele două decenii începe să se destrame, potrivit unei analize Politico.
Ceea ce trebuia să fie o operațiune rapidă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură chinuitor pentru regimul de la Moscova. Durata conflictului din Ucraina a depășit cele 1.418 zile pe care sovieticii le-au petrecut luptând împotriva armatei naziste, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timpul campaniei sale de aproape patru ani în Ucraina, Moscova a cucerit doar o parte din țară, cu un cost de aproximativ 1,1 milioane de victime rusești și perturbări tot mai mari pe plan intern. Luna aceasta, aproximativ 600.000 de ruși au rămas fără electricitate în regiunea de frontieră Belgorod, în urma unui atac cu rachete ucrainene.
Între timp, pe plan internațional, se pare că Putin nu poate face prea multe pentru a împiedica înlăturarea aliaților săi unul câte unul.
Kremlinul a fost în defensivă în Orientul Mijlociu de la sfârșitul anului 2024, când prăbușirea guvernului lui Bashar al-Assad în Siria l-a privat de un partener de încredere în regiune.
Vladimir Putin nu a intervenit pentru a-l ajuta pe Nicolas Maduro
De asemenea, Moscova a părut incapabilă să-și protejeze cel mai apropiat prieten din America de Sud la începutul acestei luni, când Statele Unite l-au capturat pe Nicolas Maduro, un lider care s-a deplasat cu conștiinciozitate la Moscova pentru parada de Ziua Victoriei a lui Putin din mai anul trecut.
În mod jenant, Moscova nici măcar nu a reușit să respingă confiscarea fără precedent de către SUA a unui petrolier care arbora pavilion rusesc.
Acum doar un an, Putin a semnat un acord de parteneriat strategic pe 20 de ani cu Teheranul. Acum, regimul - care a furnizat Rusiei drone ucigașe Shahed pentru lupta sa din Ucraina - este în pericol de a fi răsturnat de protestatari, iar Trump a indicat că ar putea interveni militar pentru a-i apăra pe demonstranți.
„O întreagă eră se apropie de sfârșit”, a scris duminică un blogger militar pro-război sub pseudonimul Maxim Kalașnikov, reflectând criticile tot mai mari la adresa conducerii ruse.
Autoritățile ruse, a susținut el, au petrecut prea mult timp încercând să creeze o imagine că țara este o mare putere, în loc să ia măsuri pentru a se asigura că devine una. Promisiunea că „«putem face asta din nou» a eșuat”, a concluzionat Kalașnikov, referindu-se la declarațiile lui Putin privind refacerea puterii externe ruse.
"Rusia s-ar da pur și simplu la o parte, dacă situația ar deveni critică în Iran"
Jurnaliștii prietenoși cu regimul iranian au relatat că Moscova a furnizat Iranului, în ultimele săptămâni, vehicule blindate Spartak de fabricație rusească și elicoptere de atac, probabil pentru a-i ajuta să se apere de protestatari, a declarat Nikita Smagin, expert în relațiile Rusia-Iran și contribuitor la Carnegie Endowment for International Peace.
„Dar, desigur, iranienii nu au nicio iluzie că, dacă situația ar deveni cu adevărat critică, Rusia s-ar da pur și simplu la o parte, așa cum a făcut-o în cazul lui Bashar al-Assad”, a spus el, referindu-se la căderea regimului dictatorului sirian în 2024 și la exilul său ulterior în Rusia.
Realitatea este că alianța inspirată de Moscova a fost întotdeauna în mare parte o ficțiune, a declarat fostul diplomat rus Boris Bondarev.
„Nici Venezuela, nici Iranul nu fac parte din niciun imperiu rusesc”, a spus el. În urma invaziei Ucrainei, „era important [pentru Rusia] să arate că nu era singură, dar asta e propagandă.”
Smagin a subliniat că acordul de parteneriat dintre Iran și Rusia a omis în mod specific o clauză de apărare reciprocă, descriind relația lor ca fiind „stabilă” cu o nuanță de „neîncredere serioasă”.
„Cele două țări nu sunt cu adevărat aliate, sunt parteneri strategici din necesitate, deoarece ambele părți au puține alte opțiuni”, a concluzionat el.