„Niksen” este practica de a-ți acorda timp fără un scop productiv, este arta de a „nu face nimic” în mod conștient, cum ar fi să te uiți pe fereastră sau să-ți lași gândurile să rătăcească în timp ce te uiți la un film, eliberându-te de anxietatea optimizării fiecărui minut al zilei. Conceptul a fost adus în atenţia publicului de jurnalista Olga Mecking care a publicat cartea „Niksen: Embracing the Dutch Art of Doing Nothing” (n.red. Niksen: Îmbrățișând arta olandeză de a nu face nimic).
Beneficiile și semnificația conceptului Niksen sunt legate în primul rând de spațiul mental pe care îl creează. A lăsa mintea liberă permite creierului să activeze Rețeaua Modului Implicit, rețeaua neuronală în care sunt procesate amintirile și se nasc cele mai bune idei, relatează publicaţia italiană Alfemminile. Dar este și un antidot pentru epuizare, permițându-ți să te desprinzi de cultura performanței și să reduci anxietatea asociată cu productivitatea constantă. Pe scurt, niksen este un gest puternic de rebeliune într-o societate hiper-exigentă, în care a te detaşa devine o formă de rezistență, poate singura formă adevărată de rezistență şi este o modalitate de a te răzvrăti împotriva vremurilor.
Cuvântul olandez niksen înseamnă literalmente „a nu face nimic”, a-ţi dedica timp fără un scop precis. Jurnalista Olga Mecking îl descrie în cartea sa ca pe o formă de inactivitate intenționată. În esență, „niksen” înseamnă a nu face nimic cu perspectiva de „ a renunța la rezultat”, adică încetarea măsurării fiecărei acțiuni pe baza unui rezultat. Chiar și o plimbare, spune aceasta, trebuie să servească în societatea actuală scopului de a face zece mii de pași sau mai degrabă, a unsprezece mii, ba chiar şi odihna trebuie să producă ceva, cum ar fi „bunăstarea”. Niksen încearcă să suspende această contabilizare și să ne elibereze.
Mecking mai subliniază, de asemenea, un alt aspect: că a nu face nimic este extrem de dificil pentru mulți adulți, deoarece am crescut cu responsabilități, îndatoriri, așteptări sociale și chiar unele autoimpuse. Nu este tocmai o artă tipic olandeză, ci o trezire individuală. În copilărie, este mai natural să ne pierdem în gânduri, dar apoi uităm cumva cum să o facem, așa că, la adulți, imediat ce ne oprim, ne instalează sentimentul de vinovăție.
Cartea distinge conceptul niksen de alte activități care par relaxare, dar care sunt de fapt de umplutură: vizionarea unui film, navigarea pe rețelele sociale, citirea e-mailurilor, planificarea cinei, ascultarea de podcasturi sau chiar gândiurile la ce să facem a doua zi. Niksen este o alegere radicală și conștientă, trebuie să înveți să-l practici, începând de acasă, dar, potrivit ziaristei, ar trebui aplicat și la serviciu și în timpul liber.
Un alt lucru interesant este că Mecking nu îl prezintă ca pe o înțelepciune olandeză antică sau tipică, având în vedere că aceasta a descoperit termenul în 2018 într-o revistă gratuită de supermarket, apoi l-a propus ziarului New York Times în 2019 cu un articol care a devenit viral și de acolo s-a născut cartea.