Oprirea livrărilor de țiței din Kazahstan, în urma atacurilor asupra unor petroliere, ar putea pune România în fața unei noi crize a carburanților, în condițiile în care țara noastră este dependentă în mare măsură de petrolul kazah pentru alimentarea rafinăriilor. Cea mai mare parte din țițeiul importat de România provine din Kazahstan, iar întreruperea transporturilor prin sistemul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk ar putea bloca aprovizionarea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Antena3.ro că înlocuirea petrolului kazah cu țiței din alte surse ar fi dificilă și mult mai costisitoare, ceea ce ar putea prelungi criza carburanților și ar pune presiune pe prețurile de la pompă.
„O astfel de sistare a importurilor din Kazahstan lovește puternic România. Practic, principala sursă de țiței a României este Kazahstanul, adică aproape jumătate din ceea ce procesăm noi în România vine din această țară. Din acest punct de vedere, există pur și simplu o afectare foarte, foarte puternică în linia aceasta".
Rafinăria Petromidia e controlată de compania de stat din Kazahstan
Expertul în energie atrage atenția că dependența României de petrolul kazah este cu atât mai importantă în cazul rafinăriei Petromidia, controlată de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.
„Rafinăria este controlată de compania deținută de statul kazah, ceea ce înseamnă că există o dependență liniară între o mare parte din țițeiul ce se procesează și rafinăria acestei companii. Orice situație prin care s-ar recurge la obținerea țițeiului din altă parte în momentul de față este foarte complicată, ținând seama că Kazahstanul livrează importante cantități de țiței în toată Europa și Strâmtoarea Ormuz este în momentul de față semiblocată".
Încercarea de a găsi rute alternative s-ar traduce prin costuri mult mai mari comparativ cu cele din prezent pentru țițeiul kazah:
„Măsurile pe care statul le poate lua sunt cumva legate de a încerca să sprijine diplomatic diversificarea surselor de aprovizionare și, cel mai important, e să nu se ia măsuri proaste, cum ar fi plafonarea prețului la combustibil. Când este criza aceasta mare de produse petroliere și combustibil, o astfel de situație ar alunga țițeiul care oricum e puțin și ar crea penurie în România.
Noi importăm din Azerbaidjan, din Norvegia, din Libia. Cumva, există resurse din Africa de Nord care ar putea fi atrase, din America de Sud ar exista anumite surse, dar la cu totul și cu totul alte prețuri și cu costuri suplimentare de transport, depozitare și diverse taxe pentru închirierea navelor", a precizat expertul.
„Efectele le vom simți direct la pompă”
Economistul Adrian Negrescu a avertizat la rândul său că România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor:
„România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de ţiţei. Piaţa românească a combustibililor intră într-o perioadă de criză fără precedent, după ce, începând de ieri, livrările de ţiţei prin sistemul Consorţiului Conductei Caspice către terminalul de la Novorossiisk au fost întrerupte. Efectele le vom simţi direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanţi, riscă să devină realitate", a scris acesta, miercuri, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.
El a explicat că sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul îşi exportă ţiţeiul către pieţele mondiale. Conducta, lungă de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului - inclusiv din zona Mării Caspice - de terminalul maritim aflat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere prin trei puncte de descărcare plutitoare, amplasate la aproximativ cinci kilometri de coastă.
„Deşi traversează teritoriul Rusiei pentru a ajunge la Novorossiisk, ţiţeiul kazah este certificat ca fiind de origine kazahă şi nu intră sub incidenţa sancţiunilor occidentale impuse Moscovei - un detaliu tehnic esenţial care explică de ce România şi alte state europene au continuat să cumpere acest ţiţei fără restricţii legale, chiar şi după declanşarea războiului din Ucraina. România, potrivit datelor disponibile pentru anul 2025, îşi acoperă aproximativ 77% din necesarul de ţiţei din import, restul provenind din producţia internă. Din aceste importuri, aproximativ 63% provin din Kazahstan, principalul furnizor de ţiţei al pieţei româneşti. Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul ţiţei procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă. Restul necesarului este acoperit, în principal, din Azerbaidjan, Norvegia, Libia şi alţi furnizori mai mici", se arată în postarea citată.
Rafinăriile sunt dependente de țițeiul kazah
Negrescu aminteşte că ambele mari rafinării care funcţionează pe teritoriul românesc depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de acest flux. Petromidia, controlată de compania petrolieră naţională kazahă, este alimentată aproape integral cu ţiţei kazah, primit prin portul Midia, operat de Rompetrol. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, foloseşte la rândul ei ţiţei kazah, deşi într-o proporţie mai redusă, restul necesarului ajungând prin portul Constanţa, din alte surse.
„Tocmai din acest motiv, orice perturbare a exporturilor de ţiţei din Kazahstan sau a transportului prin terminalul CPC de la Novorossiisk poate avea efecte semnificative asupra aprovizionării rafinăriilor româneşti şi, implicit, asupra întregii pieţe interne de carburanţi - de la disponibilitatea efectivă a motorinei şi benzinei, până la preţul final plătit de şoferi la pompă. Avertizam asupra acestui scenariu încă de acum câteva luni, când politicienii ne spuneau să stăm liniştiţi, că noi avem surse sigure de aprovizionare", susţine economistul.
În aceste condiţii, el consideră că Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice.
„Dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanţilor cum n-am mai avut până acum. Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice. În scenariul în care kazahii vor continua blocada, nu este exclus să ajungem la restricţionarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol şi mai ales de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar", a încheiat Negrescu.
Ce arată cifrele despre dependența României de petrolul kazah
Datele comerciale arată cât de important este petrolul kazah pentru România. În 2024, țara noastră a importat aproximativ 4,54 milioane de tone de țiței din Kazahstan, în valoare de circa 2,68 miliarde de dolari, potrivit datelor UN Comtrade. Kazahstanul a fost de departe principala sursă individuală de țiței pentru România.
La nivelul exporturilor kazahe, dependența de ruta CPC este și mai pronunțată. Sistemul Consorțiului Conductei Caspice a transportat în 2024 aproximativ 63 de milioane de tone de petrol, iar ruta asigură aproximativ 80% din exporturile de țiței ale Kazahstanului. Petrolul este transportat prin conductă până la terminalul de la Novorossiisk, de unde este încărcat pe petroliere pentru a ajunge pe piețele internaționale.
Problema este că această rută a devenit vulnerabilă în urma atacurilor asupra navelor. Consorțiul Conductei Caspice a anunțat că mai multe petroliere au fost atacate cu drone în timpul operațiunilor de încărcare la terminalul maritim, iar încărcarea petrolului a fost oprită. Atacul a avut loc în timp ce navele încărcau țiței provenit din zăcămintele kazahe Tengiz și Kashagan.
O întrerupere prelungită a exporturilor prin CPC ar pune presiune asupra pieței internaționale a petrolului, în condițiile în care sistemul transportă în mod obișnuit peste un milion de barili pe zi, potrivit Reuters. Kazahstanul caută în prezent alternative pentru exporturi, însă posibilitățile sunt limitate de poziția geografică a țării și de capacitatea rutelor alternative.
Petromidia, una dintre principalele rafinării ale României
Riscul este cu atât mai important pentru România cu cât Petromidia are un rol major în aprovizionarea pieței interne. Rafinăriile Petromidia și Vega au procesat împreună în 2025 aproximativ 6,3 milioane de tone de materii prime, dintre care circa 5,9 milioane de tone au fost procesate la Petromidia. Cea mai mare rafinărie din România a procesat un volum de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței și a produs aproape 4,8 milioane de tone de carburanți, dintre care 1,7 milioane de tone de benzină și 3,1 milioane de tone de motorină și combustibil pentru aviație.
Dependența de petrolul kazah este legată și de configurația tehnică a rafinăriei. Potrivit Rompetrol, Petromidia a beneficiat în 2025 de fluxuri stabile de țiței kazah, inclusiv sortimentele CPC și KEBCO, furnizate cu sprijinul companiei naționale de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas.
În cazul unei întreruperi prelungite a livrărilor prin CPC, găsirea unor surse alternative și a unor sortimente de țiței compatibile cu instalațiile rafinăriei ar putea presupune costuri suplimentare de transport și logistică. Riscul este cu atât mai important cu cât peste 60% din produsele obținute de Petromidia, Vega și divizia de petrochimie au fost direcționate în 2025 către piața internă, ceea ce face ca o perturbare majoră și prelungită a aprovizionării cu țiței să poată avea efecte asupra pieței românești de carburanți.
Când ar putea fi depășit pragul de 10 lei pe litru
Dumitru Chisăliță a subliniat că riscul unei noi crize a carburanților în România este legat nu doar de eventualele probleme de aprovizionare cu țiței kazah, ci și de contextul internațional mai larg din Orientul Mijlociu și de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale.
Potrivit estimărilor făcute de Asociația Energia Inteligentă, în scenariul central, în care traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne puternic perturbat, iar prețul petrolului Brent se menține în intervalul 90–100 de dolari pe baril, motorina ar putea ajunge în România la 9,80–10,40 lei pe litru în luna august. Astfel, pragul de 10 lei pe litru ar putea fi depășit la nivelul mediei naționale în prima jumătate a lunii, în condițiile în care prețul actual este de aproximativ 9,64 lei pe litru.
Într-un scenariu mai grav, în care conflictul se extinde, iar prețul petrolului Brent depășește 105–110 dolari pe baril, motorina ar putea urca până la 10,50–11,50 lei pe litru. Pe de altă parte, o redeschidere negociată a Strâmtorii Ormuz și reducerea tensiunilor din regiune ar putea menține prețul motorinei în intervalul 9,20–9,70 lei pe litru.
Evoluția prețurilor va depinde însă și de marjele de rafinare, costurile de transport și cursul leu-dolar, nu doar de cotația petrolului. În plus, efectul unei eventuale opriri a livrărilor de petrol kazah asupra prețurilor din România va depinde în primul rând de durata întreruperii și de capacitatea rafinăriilor de a găsi rapid surse alternative de aprovizionare.
Pentru moment, principala necunoscută este cât timp vor rămâne perturbate exporturile prin CPC. O întrerupere de scurtă durată ar putea fi absorbită prin stocuri și prin redirecționarea unor fluxuri de petrol, însă o oprire prelungită ar pune presiune tot mai mare pe aprovizionarea rafinăriilor și ar putea amplifica scumpirea carburanților în România.