Se întâmplă ceva „fără precedent” cu rotația Pământului, spun oamenii de știință
Publicat acum 56 minute
Sub catedrala Notre-Dame din Paris, arheologii scot la lumină urme ale orașului vechi de aproape două milenii. Săpăturile făcute înainte de reamenajarea pieței din fața monumentului au dezvăluit monede romane, ceramică medievală și straturi de istorie care arată cum Parisul de astăzi s-a ridicat peste orașele de altădată, scrie AP News.
Sub soarele puternic al verii, un șir de turiști așteaptă să intre în catedrala Notre-Dam. La patru metri sub ei, o echipă de arheologi sapă ca să descopere misterele Parisului roman de acum aproape 2.000 de ani.
În 2019, incendiul de la Notre-Dame a făcut ca turla catedralei să se prăbușească, sub privirile întregii lumi. Catedrala a fost reconstruită și redeschisă la sfârșitul anului 2024, iar acum Parisul vrea să transforme piața din fața monumentului într-un spațiu mai plăcut, cu arbori și zone umbrite.
Dar într-un oraș atât de vechi, pământul nu poate fi săpat pur și simplu. Înainte de începerea lucrărilor, specialiștii trebuie să verifice ce se află dedesubt, pentru ca eventualele vestigii istorice să nu fie distruse.
Așa se face că o parte din piața din fața catedralei Notre-Dame a devenit un șantier arheologic. Este o groapă deschisă, împrejmuită cu garduri și traversată de o pasarelă din lemn, aflată la doar câțiva pași de coada de turiști.
Un fel de "Codul lui Da Vinci" modern
Presa franceză a numit această intervenție "săpătura secolului". "Este o ocazie rară pentru noi să lucrăm la ceva care va schimba în mod concret ceea ce știm despre istoria Parisului", a declarat pentru Associated Press Lucie Altenburg, conservatoare în cadrul serviciului de arheologie al orașului Paris.
Printre sutele de obiecte descoperite până acum se află o monedă din secolul al IV-lea, pe care apare chipul împăratului Constantin, dar și fragmente de ceramică medievală pictate pe interior cu semne pe care experții nu au reușit încă să le descifreze. Pentru cercetători, descoperirea seamănă cu un "Codul lui Da Vinci" modern.
"Notre-Dame pare din nou vie", a spus Emily Carter, o turistă de 34 de ani din Manchester, care aștepta la coadă împreună cu cei doi copii ai săi. "Vii să vezi catedrala și apoi îți dai seama că sub picioarele tale se află un alt oraș. Este și mai emoționant."
Primele urme apar la doar 50 de centimetri sub pământ. La patru metri adâncime, echipa continuă să scoată la lumină obiecte din trecut. În unele zile, arheologii umplu 15 lăzi cu descoperiri dintr-un sol care nu a mai fost atins de zeci de ani.
Aceasta este realitatea în orice oraș vechi: trecutul nu se află doar într-un muzeu de pe o stradă apropiată, ci chiar sub stradă. Orașele cresc în timp. Fiecare epocă ridică noi construcții peste urmele celei dinainte, iar nivelul solului se înalță treptat. La Roma, de exemplu, pământul s-a ridicat cu aproximativ nouă metri de la căderea Imperiului Roman de Apus, în secolul al V-lea.
Când Atena și-a construit metroul pentru Jocurile Olimpice din 2004, lucrările au dus la cea mai mare săpătură arheologică din istoria Greciei. Atunci au fost găsite zeci de mii de obiecte, dintre care multe sunt expuse astăzi chiar în stațiile de metrou. Parisul nu face excepție.
Totul pornește de pe insula aflată pe Sena, Île de la Cité, locul unde a început Parisul. Câteva secole mai târziu, Notre-Dame a fost construită pe același teren. În 1163, când a început ridicarea catedralei, întreaga piață era ocupată de case medievale, despărțite de o singură stradă, a explicat Camille Colonna, arheoloaga care conduce săpăturile.
Săpând în adâncime, echipa sa a ajuns la pivnițele acelor case, adică la urmele perioadei istorice pe care acestea o reprezintă. Sub ele se află gropi pentru cereale din perioada merovingiană și carolingiană, între secolele al VI-lea și al X-lea. Mai jos, în straturi mai întunecate și mai vechi, arheologii au descoperit urmele unui cartier roman din secolele al IV-lea și al V-lea.
Aproape 20 de secole de istorie sunt așezate în doar patru metri de pământ. „Aici poți vedea straturile: Parisul medieval, Parisul roman, poate chiar ceva de dinainte”, a spus Yasmine Benali, o studentă de 22 de ani la arheologie, care privea săpăturile din spatele gardurilor. „Orașul nu mai pare doar o carte poștală, ci un loc care este încă descoperit.
Cele mai bogate descoperiri vin, paradoxal, din cele mai murdare locuri: gropile adânci de sub casele medievale, foste latrine care erau folosite și ca gropi de gunoi. Din aceste locuri, arheologii scot ulcioare și căni întregi, aruncate cu secole în urmă, dar păstrate aproape intacte printre farfurii sparte și oase de animale.
Este „rar să găsești ceramică întreagă”, a spus Valentine Breloux, arheologă în cadrul echipei.
În acest caz, resturile moi din gropi au protejat obiectele, iar după sute de ani acestea au ieșit la suprafață aproape miraculos, întregi.
Apoi au apărut și obiecte care i-au pus în dificultate pe specialiști. În timp ce curățau ceea ce părea a fi ceramică medievală obișnuită, conservatorii au descoperit pe interior urme de scriere roșiatică. Aceleași semne misterioase apăreau pe mai multe fragmente. Deocamdată, nimeni nu știe ce înseamnă. Dintre toate obiectele pe care le-a curățat de la Notre-Dame, Breloux spune că acestea sunt cele mai „uimitoare”.
Monedele au fost găsite sub forma unor discuri negre, afectate de rugină. Dar, la radiografie, a reapărut chipul lui Constantin, împăratul roman care a domnit la începutul anilor 300 după Hristos. Astfel de obiecte „pot fi extrem de importante pentru a stabili data stratului subteran”, a explicat Lucie Altenburg.
Descoperirile romane sunt cele mai valoroase pentru arheologi, pentru că sunt cele mai vechi și cele mai puțin cunoscute. În perioada romană, orașul se numea Lutetia, iar centrul său se afla de cealaltă parte a Senei, pe malul stâng. Pe măsură ce Imperiul Roman se prăbușea, oamenii s-au retras spre Île de la Cité, insula pe care avea să fie ridicată mai târziu catedrala Notre-Dame. Ei au fortificat insula cu ziduri din piatră luată de la clădiri mai vechi.
Echipa condusă de Camille Colonna a găsit și o dovadă în acest sens: o treaptă romană provenită de la o clădire mult mai mare, adusă acolo, întoarsă invers și folosită ca pavaj într-un drum.
Parisul păstrează mii de descoperiri într-un centru arheologic
Fiecare obiect găsit părăsește șantierul și este dus spre nord, la centrul arheologic al orașului. Camille Colonna îl numește „un uriaș depozit arheologic”, o adevărată comoară a Parisului.
Pentru arheologi, săpăturile de la catedrală sunt o ocazie rară. În Franța, la fel ca în alte țări, ei lucrează de obicei doar acolo unde urmează să înceapă lucrări de construcție, într-un mod asemănător cu muncitorii din cariere care ajung uneori să descopere fosile de dinozauri. „Acest lucru se întâmplă doar pentru că orașul Paris a decis să înfrumusețeze zona”, a spus Altenburg.
Noua piață ar trebui să fie aproape gata până în 2028. Va semăna cu o poiană urbană, cu 160 de arbori noi și cu un strat subțire de apă care va aluneca peste piatră pentru a răcori zona vara. Proiectul face parte din planurile Parisului de a se pregăti pentru veri tot mai fierbinți, provocate de încălzirea globală.