Antena 3 CNN › Actualitate › Paftaua de aur din necropola Curtea de Argeş, printre obiectele expuse la Muzeul de Istorie a României. "Sunt de mare preţ"

Paftaua de aur din necropola Curtea de Argeş, printre obiectele expuse la Muzeul de Istorie a României. "Sunt de mare preţ"

A.E.D.
4 minute de citit Publicat la 22:02 18 Noi 2026 Modificat la 22:12 18 Noi 2026
Paftaua de aur din necropola Curtea de Argeş, printre obiectele expuse la Muzeul de Istorie a României, începând de joi, 19 noiembrie 2026. Sursa colaj foto: Facebook/Muzeul Național de Istorie a României

Podoabe, accesorii vestimentare, vase de masă, obiecte liturgice şi piese descoperite în tezaure, precum paftaua de aur din necropola princiară de la Curtea de Argeş, se regăsesc în expoziţia "De mare preţ. Aur şi argint în Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, în secolele XIV-XVII", disponibilă pentru public începând de joi, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), potrivit Agerpres. "De mare preţ sunt podoabele realizate din metale preţioase şi pietre preţioase, dar de mare preţ este şi o icoană. Practic, se împleteşte această valoare materială cu valoarea spirituală şi valoarea afectivă pe care o acordăm obiectelor", a subliniat curatorul expoziţiei, Cristiana Tătaru, muzeograf în cadrul MNIR. Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Naţional de Istorie a României până pe 14 martie 2027, de miercuri până duminică, în intervalul orar 09:00 - 17:00.

Exponatele ilustrează diversitatea funcţiilor şi semnificaţiilor atribuite aurului şi argintului, a evidenţiat Cristiana Tătaru, într-o conferinţă desfăşurată miercuri seară la sediul instituţiei muzeale.

"Aceste obiecte nu trebuie privite doar prin prisma materialului din care sunt făcute, pentru că au fost atâtea discuţii despre Coiful de la Coţofeneşti în ultimii doi ani şi s-au repetat foarte des, acelea că valoarea Coifului de la Coţofeneşti este mult mai mare decât greutatea sa în metal preţios. Şi sperăm că asta deja este o informaţie pe care oamenii să o reţină foarte clar", a subliniat curatorul, referindu-se la primele două secţiuni ale expoziţiei.

Ulterior, Cristiana Tătaru, muzeograf în cadrul MNIR, a adăugat: "De mare preţ sunt podoabele realizate din metale preţioase şi pietre preţioase, dar de mare preţ este şi o icoană. Practic, se împleteşte această valoare materială cu valoarea spirituală şi valoarea afectivă pe care o acordăm obiectelor".

Aceasta a precizat că ultima secţiune a expoziţiei este dedicată tezaurelor descoperite în ultimul secol şi care conţin în structura lor obiecte din metale preţioase.

"Am încercat să închidem cumva un cerc şi să ne întrebăm cum ne raportăm noi la aceste obiecte în prezent şi cât de important este să le avem în muzee şi să le putem admira, pentru că, în final, muzeul este un loc al tuturor unde venim să vedem aceste obiecte, să avem acces la ele şi unde le putem înţelege mai bine datorită explicaţiilor pe care specialiştii din muzee le acordă", a explicat ea.

Muzeograful a declarat pentru Agerpres că exponatele reflectă "un mod de viaţă al acelor secole, o viaţă care nu este neapărat una princiară".

"Spre exemplu, avem un tezaur descoperit în localitatea Vlădiceasca. Acesta are în componenţa sa o lingură inscripţionată cu numele «Caplea din Periş», o piesă care ne vorbeşte despre posesorul acelui tezaur, ce fel de obiecte avea şi ne putem da seama pentru ce le folosea. Şi aşa cum arată şi titlul expoziţiei noastre, care preia o sintagmă întâlnită în documentele medievale, aceste obiecte din metale preţioase sunt de mare preţ pentru că, da, sunt din metale preţioase, dar şi pentru că oamenii erau afectiv şi spiritual legaţi de ele şi le atribuiau valori mult mai mari decât cele oferite de metalul preţios", a subliniat curatorul.

În cadrul evenimentului, directorul general al MNIR, dr. Cornel Ilie, a menţionat că expoziţia trebuia să fie deschisă la Gdansk în cadrul sezonului cultural România-Polonia.

"Din păcate, s-a întâmplat ce s-a întâmplat acum aproape doi ani de zile (n.r.: furtul Coifului de la Coţofeneşti) şi pentru anul 2025 toate acţiunile care priveau expoziţiile internaţionale au fost oprite, iar expoziţia pentru care ne pregătisem, şi colegii noştri de la Gdansk se pregătiseră foarte mult, s-a oprit. Este o bună ocazie de a o readuce în atenţie şi de a spera că vom relua legătura cu partenerii noştri polonezi şi că o vom putea face şi în Polonia în viitorul apropiat", a declarat Ilie.

Printre alte numeroasele piese unicat prezentate în cadrul expoziţiei se numără şi pocalul Nusbacherpokal, intrat în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României în anul 2024 şi panaghiarul (n.r.: vas sau taler liturgic) de la Mănăstirea Snagov, obiecte remarcabile, care oferă prilejul unei întâlniri directe cu măiestria artistică şi cu universul simbolic al epocii, ilustrând statutul aparte pe care metalele preţioase l-au avut în viaţa politică, socială şi religioasă.

Expoziţia, care face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat "Din mâna orfevrului", în cadrul căruia va fi explorat domeniul fascinant al metalelor preţioase, este realizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare" Vaslui, Muzeul Judeţean Buzău şi Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească - Târgovişte.

Expoziţia va fi deschisă la MNIR până pe 14 martie 2027, de miercuri până duminică, între orele 9:00 - 17:00. Agenţia Naţională de Presă Agerpres se regăseşte printre partenerii media al MNIR. 

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole