Una dintre urgențele pe care viitorul premier le va avea de gestionat este revolta generată de legea salarizării unitare. Legea nu îi mulțumește nici pe profesori, nici pe medici, nici pe polițiști sau pe jandarmi. În schimb, pare să avantajeze o singură categorie: demnitarii.
Sindicaliștii avertizează că aproximativ 40% dintre angajați la stati vor rămâne cu salariile înghețate, în timp ce sporurile sunt reduse semnificativ sau eliminate complet, iar inechitățile se adâncesc în loc să fie corectate. În același timp, salariile demnitarilor cresc în urma acestei legi a salarizării unitare.
Preşedintele Federaţiei SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, spune că aproape 55% din veniturile actuale ale medicilor vor stagna. Cadrele medicale nu vor avea parte de creșteri nici anul acesta, nici în viitorii ani.
Pentru parlamentari, salariul net ar urma să crească de la 10.951 de lei la 14.391 de lei pe lună, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 3.000 de lei lunar pentru fiecare parlamentar.
Sindicaliștii contestă noua lege a salarizării
Mihai Zlat, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, a criticat într-o intervenție la Antena 3 CNN proiectul de lege al salarizării, pe care îl consideră “la fel de prost” ca Legea 153, acuzând că aceasta nu a fost aplicată corect și nu a corectat inechitățile din sistem:
“Este o lege la fel de proastă cum a fost și Legea 153 care nu a fost niciodată aplicată. Noi, polițiștii și militarii avem scăderi pe grilă, între 1.000 și 3.000 de lei, din primele calcule pe care le-am făcut acum. Pe baza noii grile, a noilor coeficienți vom avea scăderi asta înseamnă că în următorii 2-3 ani de zile vom rămâne cu salariile înghețate, cele pe care le avem acum în plată. E total injust ceea ce se întâmplă. Noi credeam că se rezolvă acele inechități despre care toată lumea vorbea. Nu s-au rezolvat. Suntem foarte jos cu partea de salarizare. Nu am cerut să ne îmbogățim, nu am cerut salarii mari dar nu poți să vii cu înghețări pe bandă rulantă și pentru zona politizată să vii din nou cu creșteri. În 2018 când a intrat în vigoare Legea 153, acea lege a salarizării unitare, chipurile, ei au avut legea aplicată. La fel și acum. Unde este echitatea?”, a spus liderul sindical.
Pe de altă, senatorul PNL Daniel Fenechiu spune că nu este vorba despre o creștere a salariilor demnitarilor. Asta deși tot el recunoaște că indemnizația parlamentarilor ar urma să crească cu peste 2.500 de lei:
“Eu vreau să vă spun că muncesc până vineri și sâmbăta. Și mă găsiți la Senat nu trei ore, nu cinci, uneori zece ore. Unii parlamentari sunt în teritoriu, trebuie verificați la birouri, dacă au sau nu activitate.
Parlamentarii din România nu au mai avut actualizate salariile din 2019. Nu e vorba de o creștere. Dacă parlamentarii ar fi avut salariile stabilite în legea din 2018, astăzi un parlamentar ar fi câștigat 18.000 de lei net. Deci faptul că un parlamentar câștigă 13.500 pe noua lege este o scădere de 4.500”.
Parlamentarii nu văd o creștere a salariilor
Creșterea indemnizațiilor parlamentarilor au loc în condițiile în care salariile consilierilor parlamentarilor scad:
“Consilierii Parlamentarilor au fost o victimă a faptului că sunt consilierii unei clase politice detestate în România. Eu susțin poziția sindicatului consilierilor pentru că nu poți să ai un Senat perfmant…”, a mai spus senatorul PNL.
În anul austerității, în care cetățenii aud constant că România are cel mai mare deficit din UE, că acesta trebuie redus și că taxele și impozitele trebuie crescute din lipsă de bani, apare întrebarea: de unde au fost găsiți cei 8 miliarde de lei?
Daniel Fenechiu a spus în legătură cu acest lucru, că anvelopa bugetară a fost agreată de UE:
“Asta e anvelopa negociată cu UE pentru reașezare. Bugetul și prioritățile au fost stabilite cu UE în raport cu ținta de deficit. S-a optat pentru această soluție pentru a rezolva niște probleme care nu au fost rezolvate în 2018. Nicio lege făcută prea repede nu poate rezolva toate inechitățile”.
La rândul său, senatorul USR Ion-Narcis Mircescu nu vede în creșterea indemnizației parlamentarilor cu peste 2.500 de lei o creștere de salarii:
“Nu este vorba despre o creștere de salarii. Dincolo de ideea aceasta care se repetă, este o propunere pusă în transparență”.
Întrebat despre indemnizația netă astăzi, el a spus: “Este 11.000 de lei. O să crească la 13.000. Dacă se aplica legea din 2018 ar fi fost 18.000. Dacă vreți să vorbim despre acest lucru, da, aveți dreptate de la 11.000 va crește la 13.000, dacă sub această formă va ajunge să fie votată legea....Mi-e greu să cred că astăzi în condițiile bugetare pe care le-ați precizat ar putea cineva să facă o lege a salarizării care să mulțumească pe toată lumea.”
Senatorul a sugerat că dacă salariile demnitarilor nu vor crește și vor fi chiar reduse, atunci tot nu ar exista suficienți bani pentru a satisface și revendicările altor categorii de bugetari:
“Dacă nu va ieși în această formă și va fi o scădere în zona demnitarilor, vor exista suficiente resurse pentru a mulțumi polițiștii, medicii, medicii, jandarmii?”.
Cu cât vor crește de fapt salariile demnitarilor
Cel mai mare salariu din România, potrivit proiectului de lege prezentat luni, va fi cel al președintelui: 32.800 de lei, indemnizație brută. Este, în această formă, cel mai mare venit din sistemul public.
Indemnizația netă ar urma să fie de 19.188 de lei, în creștere de la 14.500 de lei net.
Urmează premierul României, cu 30.750 de lei brut. Noul salariu net va fi de 16.789 de lei, față de 13.764 de lei în prezent.
Miniștrii vor avea 26.650 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 15.014 lei, de la 12.776 de lei în prezent.
Pentru parlamentari, indemnizația ajunge la 24.600 de lei brut. Președintele Camerei Deputaților va avea 17.988 de lei net, în creștere de la 13.993 de lei, iar ceilalți parlamentari vor ajunge la 14.391 de lei net lunar, față de 10.951 de lei, ceea ce înseamnă aproape 3.000 de lei în plus pentru fiecare dintre cei 465 de parlamentari.
În paralel, rămâne întrebarea ce se întâmplă cu salariile profesorilor, medicilor și judecătorilor. Deși oficial se susține că veniturile nu vor scădea, în realitate reducerea sau eliminarea unor sporuri va duce la diminuarea câștigurilor totale pentru o parte dintre angajați.
În sistemul de sănătate, aproximativ 50% dintre angajați ar urma să aibă veniturile înghețate.