Scrutinul de astăzi din Ungaria nu se joacă doar între Viktor Orbán și Péter Magyar. De rezultatul urnelor – și, mai ales, de modul în care fiecare tabără va reacționa la acest rezultat – depind direcția Ungariei pentru următorii zece ani, echilibrele din interiorul Uniunii Europene și relația Budapestei cu Rusia și Statele Unite. Analiștii iau în calcul, acum, patru scenarii posibile. Unele promit deblocarea fondurilor europene și reintegrarea Ungariei în nucleul decizional al UE. Altele amenință cu o criză instituțională de lungă durată – sau chiar cu o criză de regim.
Scenariul 1. Tisza câștigă, iar Viktor Orbán își recunoaște înfrângerea
Analiștii îl consideră cea mai bună variantă din punct de vedere democratic, însă nu neapărat cea mai ușor de gestionat.
Cu o majoritate simplă, un guvern condus de Tisza ar intra rapid într-un conflict instituțional latent: sistemul judiciar, Curtea Constituțională, administrația și mass-media publică sunt, în mare parte, controlate sau influențate de Fidesz – rețeaua pe care Orbán a construit-o metodic în cei 16 ani de putere. În acest scenariu, reformele ar fi fragmentate și lente – mai ales în justiție, în presă și în lupta anticorupție. Am avea de-a face cu un tip de coabitare tensionată, similar celui din alte state în care fostul regim și-a păstrat pârghiile de putere.
Cu o majoritate de două treimi însă, lucrurile s-ar schimba radical. Un guvern Tisza ar putea modifica Constituția și legile organice și ar putea începe demontarea sistemului construit de Fidesz – numirile politice, controlul asupra presei, regulile electorale. Ar fi, în esență, o revenire la standardele de stat de drept cerute de Uniunea Europeană.
Pe plan extern, ce s-ar întâmpla? UE ar debloca fonduri, ar reintegra Ungaria în nucleul decizional, influența Rusiei ar scădea semnificativ, sprijinul pentru Ucraina ar deveni mai coerent la nivel european, iar relațiile cu Statele Unite s-ar îmbunătăți – indiferent de administrația de la Washington.
Scenariul 2. Fidesz și Viktor Orbán câștigă din nou
Este scenariul continuității. Dar nu al unei continuități liniare.
O nouă victorie ar putea fi interpretată de Orbán drept o legitimare puternică – care i-ar permite să-și continue, accelerat, centralizarea puterii, controlul asupra presei și retorica anti-migrație și suveranistă.
Pe plan extern, Ungaria ar rămâne, cel mai probabil, un actor disident în Uniunea Europeană. Ar continua să voteze împotriva sancțiunilor impuse Moscovei și a ajutorului pentru Ucraina – ceea ce ar duce la o izolare tot mai mare a țării în interiorul UE. Fondurile europene ar fi mai puține și condiționate, polarizarea internă s-ar accentua, iar relațiile cu Rusia și China ar deveni și mai strânse.
Relația cu Statele Unite ar depinde de administrație. Una precum cea actuală, condusă de Donald Trump, ar putea tolera sau chiar sprijini guvernul Orbán – așa cum am văzut deja că s-a întâmplat –, în timp ce o altă administrație ar putea pune accentul pe respectarea statului de drept.
Scenariul 3. Rezultate foarte strânse și contestate
E un scenariu periculos, care poate duce la o criză instituțională lentă, dar de lungă durată.
Și Fidesz, și Tisza ar contesta rezultatele. Ar apărea acuzații de fraudă electorală, procese în instanță, presiune asupra autorităților electorale. Iar dacă instituțiile sunt percepute ca partizane, încrederea publică ar scădea drastic și brusc.
Curtea Constituțională ar deveni automat actorul principal al crizei – dar însăși legitimitatea Curții poate fi contestată, ceea ce ar adânci și mai mult impasul.
Uniunea Europeană ar cere transparență și respectarea regulilor, dar nu ar avea mecanisme rapide și concrete de intervenție. Tot ce ar putea face este să condiționeze acordarea fondurilor europene și să facă declarații cu efect de presiune politică.
Consecințele imediate: instabilitate politică prelungită, scădere economică – pentru că investitorii evită incertitudinea – și, poate cel mai periculos pe termen lung, scăderea încrederii oamenilor în democrație.
Scenariul 4. Ambele tabere își revendică victoria
Cea mai periculoasă variantă dintre toate, pentru că este apropiată de o criză de regim.
Dacă și Fidesz, și Tisza își declară victoria, Ungaria poate aluneca rapid spre proteste masive, blocaje instituționale și o posibilă intervenție a forțelor de ordine. Dacă protestele scapă de sub control, pot apărea confruntări directe între susținători, iar autoritățile ar putea recurge la represiune.
Uniunea Europeană ar condamna ferm situația – dar și în acest caz ar avea opțiuni limitate.
Statele Unite și Rusia ar putea încerca, fiecare în felul ei, să profite și să influențeze evoluția: America, prin presiune diplomatică; Rusia, prin susținerea narațiunilor antioccidentale.
Consecințele posibile: risc de derapaj democratic sever, apropiere de modele iliberale sau autoritare și un impact negativ asupra întregii regiuni din Europa Centrală și de Est.