Cod roșu și temperaturi de până la 40 de grade în România. ANM anunță un nou val de caniculă extremă. Harta județelor vizate
Publicat acum 14 ore si 54 minute
Un posibil episod Super El Niño ar putea aduce valuri de căldură, inundații și secetă în mai multe regiuni ale lumii, iar schimbările climatice provocate de activitatea umană riscă să-i amplifice efectele. Dar dacă fenomenul ar putea fi oprit chiar în timp ce începe să se formeze? Aceasta este ideea unui studiu publicat în revista Science Advances. Cercetătorii au folosit modele computerizate pentru a vedea dacă albirea artificială a norilor deasupra Oceanului Pacific ar putea reduce încălzirea apei și, implicit, cele mai grave efecte ale El Niño.
Spre deosebire de alte cercetări despre geoinginerie, care urmăresc răcirea întregii planete, noul studiu propune intervenții țintite, aplicate într-o anumită regiune și pentru o perioadă limitată.
„Astfel de intervenții pe termen scurt ar putea deveni o parte importantă a răspunsului la schimbările climatice”, a declarat pentru AFP Jessica Wan, autoarea principală a studiului și cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Chicago.
Ideea a pornit de la incendiile devastatoare care au afectat Australia în perioada 2019–2020. Studiile anterioare au arătat că fumul produs atunci a contribuit la apariția unui episod La Niña care a durat mai mulți ani. La Niña este faza rece a ciclului El Niño-Oscilația Sudică.
Particulele de fum ajunse în nori au declanșat reacții care i-au făcut mai luminoși. Astfel, norii au reflectat mai multă energie solară înapoi în spațiu și au contribuit la răcirea regiunii.
Pornind de la acest „experiment natural”, Wan și colegii săi au vrut să afle dacă un efect asemănător ar putea fi obținut prin geoinginerie solară. Cercetătorii au folosit un model avansat de prognoză pentru a estima ce s-ar fi întâmplat dacă norii marini ar fi fost albiți artificial într-o zonă extinsă din Pacificul ecuatorial, în timpul episoadelor El Niño din 1997-1998 și 2015-2016.
În teorie, intervenția ar putea fi realizată cu nave echipate cu duze care pulverizează particule de sare de mare în straturile joase ale atmosferei.
El Niño apare atunci când apele de suprafață din estul Pacificului tropical se încălzesc peste nivelul normal. Fenomenul influențează vremea la nivel global și poate aduce secetă în Australia, ierni mai ploioase în Africa de Est și temperaturi medii mai ridicate în întreaga lume.
După mai multe simulări, cercetătorii au constatat că metoda ar funcționa cel mai bine dacă intervenția ar începe în luna iunie și ar continua până în februarie anul următor.
„Oamenii nu sunt interesați doar de temperatura dintr-o zonă a Pacificului, ci mai ales de felul în care schimbările se resimt pe uscat”, a explicat Wan.
Fenomenele extreme asociate cu El Niño au provocat pierderi de vieți omenești și pagube economice de mii de miliarde de dolari.
În simulări, albirea norilor a inversat o mare parte dintre efectele El Niño asupra temperaturilor și precipitațiilor. Zonele care deveneau mai calde s-au răcit, cele care primeau mai multe ploi au devenit mai uscate, iar în alte regiuni s-a întâmplat invers.
Efecte greu de anticipat
Tehnologia necesară pentru o asemenea intervenție nu este însă pregătită.
Mai multe echipe de cercetători încearcă să dezvolte duze capabile să pulverizeze sare de mare în atmosferă, dar dispozitivele actuale nu pot elibera un volum suficient. Chiar dacă tehnologia ar fi perfecționată, ar fi nevoie de aproximativ 2.400 de nave pentru a produce efectul urmărit.
Pe lângă dificultățile tehnice, există și riscuri importante. Nu toate regiunile lumii ar avea de câștigat dacă efectele El Niño ar fi diminuate. Modelele au indicat și consecințe nedorite, printre care o posibilă creștere a temperaturilor în Europa și Asia.
„O altă problemă este că nu am analizat efectele pe termen lung”, a spus Wan. Cercetătorii nu știu, de exemplu, ce s-ar întâmpla dacă metoda ar fi folosită în mod repetat pentru a opri mai multe episoade El Niño.
Geoingineria are și numeroși critici. Aceștia spun că posibilitatea răcirii artificiale a climei le-ar putea oferi marilor poluatori un motiv să continue emisiile, în loc să le reducă.
Jessica Wan nu este de acord cu acest argument. „Am trecut deja de punctul în care am putea opri toate emisiile astăzi și totul ar reveni la normal. O parte din încălzire este deja inevitabilă. Eu văd geoingineria ca pe o modalitate de a reduce cele mai grave efecte, în timp ce lucrăm la o soluție pe termen lung”, a spus cercetătoarea. „Cred că ar fi iresponsabil să nu studiem această posibilitate, având în vedere situația în care ne aflăm”.