Politico: Prețul economic pe care Europa îl va plăti pentru această vară infernală

Vara lui 2026 readuce în forță discuția despre ce se mai poate face pentru a ameliora efectele schimbărilor climatice și a încălzirii accelerate a planetei. Deși Uniunea Europeană are un istoric mare de acțiuni și măsuri pentru ameliorarea crizei, competitivitatea sa a avut de suferit ca urmare, iar în această perioadă ar fi preferat ca asta să nu se mai întâmple. Chiar și așa, incendiile teribile din Franța, Spania și Italia din această vară strică planurile europenilor, scrie Politico.

Blocul european și-a făcut o misiune din remodelarea Green Deal-ului, un pachet de legi importante anti-criză climatică, pentru ca el să devină compatibil cu renașterea industrială a continentului.

Noile legi pentru climă trebuie să vină și cu prevederi pentru avantaje economice demonstrabile, în timp ce vechile politici sunt reevaluate și redimensionate.

Eforturile europenilor au ca scop să păstreze companiile europene competitive față de cele chineze și americane, multe dintre care nu au aproape deloc restricții când vine vorba de poluare.

Schimbarea de abordare a europenilor în favoarea industriei s-a izbit violent, însă, de realitaea dură a schimbărilor climatice – această vară a extremelor a demonstrat din nou dacă mai era nevoie că încălzirea globală este bad for business.

Eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice sunt o investiție

„Încă mai există mentalitatea total greșită că există un drum cu două direcții: unul spre creștere economică și unul spre salvarea mediului.

Știm deja de multă vreme că impactul schimbărilor climatice neameliorate ne va costa mult mai mult, din punct de vedere economic, decât orice acțiune directă am lua să oprim schimbarea climei”.

În ultimele două luni, un număr mare de europeni au murit din cauza temperaturilor record. Peste 14.000 au murit doar în timpul valului de căldura de la sfârșitul lui iunie.

Aproape o jumătate de milion au fost forțați să-și abandoneze casele aflate în calea incendiilor violente. Sute de mii de oameni s-au întors dar au găsit doar scrum.

Dar pe lângă suferința umană extraordinară, această vară va lovi și în economia tot mai fragilă a Europei.

Costul reconstrucției după mega-incendiile din Franța și Spania și după cele care abia încep în Grecia, va depăși miliarde de euro.

Pierderea de productivititate datorată căldurii impune deja un cost uriaș companiilor.

Seceta distruge recolte, prețurile la energie cresc accentuat în timp ce marile fluvii și râuri rămân fără apa folosită pentru a răci reactoarele nucleare.

„Vedem deja cât de ample sunt efectele acestor evenimente asupra economiei noastre”, a declarat Anders Levermann, cercetător în domeniul climei la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Aceste costuri, afirmă Levermann și alți experți, ar trebui să ne reamintească faptul că eforturile de reducere drastică a poluării care contribuie la încălzirea planetei reprezintă o investiție solidă, nu un dezavantaj economic.

„Ne confruntăm în acest moment cu atât de multe alte crize, legate de aprovizionarea cu energie, războaie și comerț, încât este foarte ușor ca problema climei să dispară de pe agendă”, a declarat Sarah Meier, expertă în economia climei la ETH Zurich.

„Din perspectivă economică însă, ar fi foarte important să reducem pagubele viitoare (...) Principala strategie de prevenție este reducerea emisiilor”.

Muncitori afectați de căldură

Căldura persistentă, alimentată de schimbările climatice, care afectează Europa încă de la sfârșitul primăverii, reprezintă principalul factor din spatele pagubelor economice care se acumulează pe întreg continentul.

Unele dintre aceste pierderi nu sunt vizibile decât în bilanțurile contabile. Temperaturile ridicate reduc producția: productivitatea angajaților scade pe măsură ce crește temperatura, cu aproximativ 2-3% pentru fiecare grad peste un anumit prag, potrivit ONU. În același timp, costurile companiilor cu energia cresc pe măsură ce se intensifică folosirea aerului condiționat.

Grupul de asigurări Allianz estimează că această combinație va provoca pierderi cumulate de PIB de până la 7% în perioada 2026-2030, echivalentul a 240 de miliarde de dolari în Franța, 147 de miliarde în Italia, 131 de miliarde în Germania și 120 de miliarde în Spania.

În Germania, pierderile de productivitate s-au ridicat la cel puțin 6,3 miliarde de euro numai în timpul valului de căldură de la sfârșitul lunii iunie, potrivit unei estimări preliminare.

Valurile succesive de căldură, combinate cu lipsa precipitațiilor, usucă acum Europa. Seceta se agravează și se extinde pe continent, distrugând recolte, perturbând transportul unor mărfuri esențiale, reducând producția industrială și limitând aprovizionarea cu energie.

Efectul cel mai evident se resimte în agricultură. Asociația europeană a cerealelor Coceral estimează că numai valul de căldură din iunie a distrus nouă milioane de tone de culturi cerealiere, ceea ce a provocat fermierilor pierderi de venituri de aproximativ două miliarde de euro, potrivit unei estimări.

Secarea apelor

Râurile afectate de secetă provoacă, între timp, noi probleme economice. În această săptămână, nivelul Rinului, o arteră esențială pentru transportul unor mărfuri precum cărbunele și produsele chimice, a coborât la cel mai redus nivel de la începutul măsurătorilor, în 1880.

Situația obligă barjele să își reducă încărcătura cu până la 80% pentru a evita eșuarea, ceea ce perturbă lanțurile de aprovizionare și crește costurile. Industria a avertizat asupra unor întreruperi, iar gigantul siderurgic Thyssenkrupp a declarat presei locale că și-a redus producția din cauza lipsei materiilor prime transportate pe cale fluvială.

Nivelul scăzut al Rinului ar putea anula redresarea economică a Germaniei dacă situația persistă.

„Efectele ar putea fi suficient de puternice pentru a reduce PIB-ul cu 0,1-0,2% în trimestrul al treilea”, a declarat, pentru postul public ARD, Stefan Kooths, de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel.

Mai la est, nivelurile record de scăzute ale Dunării amenință să provoace o criză energetică, deoarece fluviul nu mai poate furniza suficientă apă de răcire centralelor nucleare.

Centrala Paks din Ungaria, care asigură 40% din electricitatea țării, se află în pragul opririi și produce doar aproximativ o zecime din nivelul obișnuit. Ungaria se pregătește pentru posibile penurii, în timp ce prețurile energiei electrice cresc puternic.

Guvernul României a câștigat timp pentru centralele sale nucleare prin detonarea unei stânci, pentru a devia apa Dunării către ultimul reactor aflat în funcțiune. Celălalt reactor a trebuit oprit săptămâna trecută.

Producătorii auto locali s-au oferit să își întrerupă temporar producția pentru a reduce consumul de energie electrică.

În Serbia, producția de energie hidroelectrică este, de asemenea, sub presiune din cauza scăderii nivelului Dunării, iar Aleksandar Vucici a avertizat că singura rafinărie de petrol a țării ar putea fi nevoită să își întrerupă activitatea, în condițiile în care transportul naval este perturbat.

În Franța, compania Electricite de France a oprit trei reactoare din cauza secetei și a redus producția la alte centrale, pe fondul nivelurilor scăzute ale râurilor.

Pagube provocate de incendii

La acestea se adaugă incendiile de vegetație, care devin tot mai greu de controlat pe măsură ce schimbările climatice sporesc probabilitatea apariției unor condiții extrem de favorabile propagării focului.

Meier a analizat impactul incendiilor de vegetație din sudul Europei și a ajuns la concluzia că Portugalia, Spania, Italia și Grecia au pierdut anual până la 2,1 miliarde de euro din cauza incendiilor în perioada 2011-2018.

„În acel interval nu am avut, de fapt, incendii extreme și nici unele care să se apropie de marile orașe, așa că recordurile pe care le vedem anul acesta îmi sugerează că rezultatele reprezintă o estimare aflată la limita inferioară”, a spus ea.

„Anul acesta, m-aș aștepta la pierderi de câteva ori mai mari”.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice estimează că refacerea fiecărui hectar de pădure arsă va costa până la 10.000 de euro. La sfârșitul lunii iulie, când sezonul incendiilor era încă departe de a se fi încheiat, în UE arseseră 465.000 de hectare.

Iar costurile reconstrucției nu sunt singurele. În Gironde, în apropiere de Bordeaux, unde incendiile au făcut ravagii, mii de afaceri au fost nevoite să se închidă, iar turiștii au părăsit regiunea.

Este „o lovitură economică devastatoare pentru o regiune care nu avea nevoie de așa ceva”, a declarat ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure.

O frână pentru creșterea economică

În mod paradoxal, cheltuielile pentru reconstrucția de după dezastre apar în statisticile naționale ca o contribuție la creșterea PIB-ului. Meier a precizat, însă, că acesta nu este genul de creștere pe care economiștii vor să îl vadă.

„Practic, nu faci decât să reconstruiești capitalul distrus”, a spus ea.

În plus, mai multe studii au arătat că încălzirea globală are, per ansamblu, un efect negativ asupra creșterii economice, a observat Levermann, de la Institutul Potsdam.

„Acestea sunt pierderi care se acumulează an după an, deoarece banii pe care nu îi câștigi într-un an sunt bani pe care nu îi poți investi anul următor și pe care nu îi mai ai la dispoziție pentru a genera creștere suplimentară”, a explicat el.

„Asta vedem chiar acum. Când nivelul apei este scăzut, fabrica de ciment Heidelberg de pe Rin nu își poate expedia produsele. Când Ungaria și Franța trebuie să oprească centrale nucleare, activitatea economică este afectată”, a adăugat el. „Acolo se află, de fapt, pagubele cu adevărat importante”.

Impactul complet al fenomenelor extreme din această vară va putea fi evaluat probabil abia peste câteva luni.

Însă, aceste episoade nu vor fi izolate. Oamenii de știință avertizează că pagubele provocate de schimbările climatice se vor agrava atât timp cât emisiile și temperaturile vor continua să crească.

Există „percepția că, într-un fel, ameliorarea crizei ne-ar aduce beneficii”, a declarat Ward, de la Grantham Institute.

„Dar cu cât durează mai mult până ajungem la emisii nete zero, cu atât efectele vor deveni mai grave și cu atât pagubele și pierderile vor fi mai mari”.