Incendiile de vegetaţie şi valurile de căldură care au măturat Franţa, Spania şi alte părţi ale Europei au costat deja, în acest an, peste 3 miliarde de euro, potrivit unei analize a Financial Times, care scoate în evidenţă bilanţul tot mai apăsător al flăcărilor alimentate de schimbările climatice.
Aproape jumătate de milion de hectare au ars în primele două luni ale sezonului de incendii, cu un cost economic de 3,1 miliarde de euro numai pentru cele mai afectate cinci ţări din zona euro, între care Portugalia, Grecia şi România. Cifra depăşeşte cu mult estimările Comisiei Europene, care indică un impact anual mediu de 2,5 miliarde de euro pentru întreaga UE.
Estimările Financial Times se bazează pe metodologia care stă la baza cifrelor Comisiei şi pe calcule similare ale guvernului francez, reprezentând aşa-numitul cost de „refacere” – readucerea zonelor arse la starea lor anterioară, o modalitate de a surprinde valoarea lor economică.
Costul mediu pe hectar pentru replantare şi întreţinere variază de la o ţară la alta, în funcţie de tipurile de vegetaţie şi de vârsta pădurii.
Impactul global va fi, în cele din urmă, mult mai mare. Asigurătorii, gospodăriile şi companiile încă evaluează pagubele produse proprietăţilor şi culturilor, precum şi perturbările din turism în plin vârf de sezon estival.
Alte costuri – sub forma primelor de asigurare majorate sau a proprietăţilor care nu mai pot fi asigurate, a scăderii numărului de turişti şi a nevoii de investiţii masive în echipamente de stingere a incendiilor – se vor materializa în timp.
Calculele nu reflectă nici pe deplin cele mai recente incendii din Grecia, unde premierul a declarat că echipe vor interveni rapid pentru a inventaria pagubele, în vederea acordării de sprijin de stat celor care şi-au pierdut proprietăţile.
Separat, costurile secetei abia urmează să iasă la iveală, pe măsură ce scăderea nivelului apei pe Rin şi pe Dunăre perturbă transportul de mărfuri şi determină reduceri ale producţiei. Companii chimice germane precum BASF, Covestro şi Evonik au uzine concentrate de-a lungul Rinului.
Nivelurile minime record ale Dunării urmează să provoace oprirea centralei nucleare a Ungariei, care furnizează aproape jumătate din energia electrică a ţării. Şi România a fost nevoită să oprească unul dintre cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Ambele îşi extrag apa de răcire din fluviu.
Sarah Meier, expertă în economie climatică la ETH Zürich, a afirmat că adevăratul cost economic al incendiilor, luate separat, ar putea fi de peste trei ori mai mare decât media anuală de 2,1 miliarde de euro în PIB pierdut, pe care a calculat-o ca fiind costul incendiilor de vegetaţie pentru economiile regionale din Portugalia, Spania, Italia şi Grecia în perioada 2011-2018.
„Dacă incendiile ajung să atingă oraşele, va fi cu mult, cu mult peste această cifră”, a spus Meier.
Departamentul francez Gironde este un pol al industriilor de apărare şi aerospaţiale. Incendiile au forţat companii precum producătorul de motoare de avion Safran, fabricantul de avioane de vânătoare Dassault Aviation şi producătorul de rachete ArianeGroup să îşi întrerupă producţia şi să îşi evacueze angajaţii.
Regiunea este renumită şi pentru producţia de vin. Celebrele podgorii din Bordeaux au scăpat, în mare parte, până acum, însă nu este clar dacă fumul va compromite recolta printr-un gust alterat. Şi ostreicultura din bazinul Arcachon a avut de suferit, iar turismul, care reprezintă 7% din PIB-ul departamentului, se confruntă cu perturbări continue.
Camera de Comerţ şi Industrie din Gironde a declarat că cel puţin 40.000 de firme au fost afectate direct de incendii, dintre care 19.500 complet închise la data de 30 iulie, în timp ce între 120.000 şi 150.000 de angajaţi se aflau, la 27 iulie, în şomaj tehnic subvenţionat de stat.
Incendiile din Spania au ajuns până la 50 km de capitala ţării, mistuind case, afaceri şi vehicule în localităţi rurale. Uniunea Micilor Agricultori şi Crescători de Animale (Unión de Pequeños Agricultores y Ganaderos), care reprezintă micii producători, a estimat pierderi preliminare de 18.500 de hectare de teren „util”, în cea mai mare parte păşuni.
Cu toate acestea, este puţin probabil ca pagubele să afecteze semnificativ PIB-ul naţional.
Ioannis Kountouris, profesor asociat la Imperial College, a declarat că unele dintre cele mai importante costuri ale incendiilor – precum spitalizările suplimentare ale persoanelor care suferă din cauza poluării aerului – nu sunt cuantificate financiar şi rareori sunt luate în calcul.
Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa la firma de consultanţă Capital Economics – care a subliniat că Gironde reprezintă doar 2,5% din producţia Franţei – a afirmat că dezastrele naturale pot avea „unele efecte pozitive paradoxale asupra PIB-ului”, care ar putea compensa lovitura iniţială, pe măsură ce ajutoarele guvernamentale şi despăgubirile de la asigurări stimulează cheltuielile pentru reconstrucţie.
Însă, aşa cum a subliniat Meier, „aceasta nu este creşterea economică pe care ne-o dorim – nu facem decât să înlocuim capital distrus”.
