Atacurile americane asupra Iranului au adâncit paranoia președintelui rus Vladimir Putin și dorința sa de a câștiga în Ucraina, potrivit Politico.
Ultima dată când Statele Unite și Israelul au bombardat Iranul, un reporter l-a întrebat pe Vladimir Putin cum ar reacționa dacă liderul suprem al Iranului ar fi ucis în atac. „Nici măcar nu vreau să discut despre asta”, a răspuns atunci președintele rus.
Mai puțin de nouă luni mai târziu, după ce ayatollahul Ali Khamenei a murit sâmbătă într-un atac țintit condus de Israel și susținut de SUA, Putin nu a avut de ales decât să răspundă.
Asasinatul ar fi declanșat două dintre cele mai profunde instincte ale lui Putin: o paranoia adânc înrădăcinată cu privire la propria longevitate și o dorință de supraviețuire politică definită de victoria asupra Ucrainei - indiferent de preț.
Ambele au fost expuse într-o scurtă declarație postată pe site-ul Kremlinului, în care Putin a denunțat uciderea lui Khamenei drept „o crimă... comisă cu o încălcare cinică a tuturor normelor moralității umane și a dreptului internațional”.
A fost o reacție mai puternică decât cea de după capturarea la începutul acestui an a unui alt fost aliat rus, Nicolás Maduro din Venezuela.
Și totuși, Putin, în mod notabil, nu a numit țările din spatele crimei. În cercurile rusești, moartea lui Khamenei a evocat comparații cu căderea unui alt dictator.
Eliminarea lui Gaddafi, un moment de cotitură pentru Putin
Imaginile, filmate cu un telefon mobil, în care Muammar Gaddafi din Libia este bătut până la moarte în urma unei intervenții conduse de NATO în 2011 l-au șocat profund pe Putin, potrivit jurnalistului rus Mikhail Zygar.
„Au arătat întregii lumi cum a fost ucis, acoperit de sânge”, a spus Putin, vizibil furios, în timpul unei conferințe de presă televizate la acea vreme. „Asta este democrație?”
În mai 2012, la scurt timp după răsturnarea lui Gaddafi, Putin a revenit la președinție după o perioadă ca prim-ministru. El a preluat această funcție cu o misiune aparentă de a se despărți de Occident și de a eradica disidența internă, pe care a acuzat-o că încearcă să colaboreze cu dușmanii Rusiei pentru a realiza o schimbare de regim.
„Tocmai moartea lui Gaddafi a devenit un punct de cotitură în politica rusă - atât externă, cât și internă”, scrie Alexander Baunov, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia cu sediul la Berlin.
Faptul că SUA și Europa ar permite ca un lider global să fie răsturnat atât de brutal a fost văzut de Putin, un fost agent KGB, ca fiind „culmea trădării”, a spus Baunov.
Odată cu trecerea anilor, Putin s-a scufundat într-o izolare tot mai mare.
În timpul pandemiei de Covid, demnitarii străini și oficialii ruși au fost obligați să stea la câțiva metri distanță de președintele rus. Interacțiunile cu publicul au fost și sunt încă atent coregrafiate.
Regretatul lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, l-a numit faimosul „bunic într-un buncăr”, o aluzie la ancheta echipei sale privind un palat fastuos despre care se presupune că ar fi deținut Putin, care includea o rețea de tuneluri săpate la 50 de metri în pământ.
Teama lui Vladimir Putin în urma eliminării aliaților cheie
Evenimentele recente nu au făcut decât să adâncească paranoia lui Putin. Răsturnarea a doi aliați ai Rusiei - Maduro și Khamenei - în succesiune rapidă i-a determinat pe unii comentatori pro-Kremlin să încalce ceea ce a fost o regulă informală de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă: Evitați să criticați deschis SUA sau președintele său.
În fruntea atacului, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a scris că atacul SUA asupra Iranului a dezvăluit „adevăratele culori” ale lui Trump.
Prezentatorul de televiziune și propagandistul rus Vladimir Soloviov a acuzat SUA că se comportă „ca un prădător”, folosind diplomația pentru a-și atrage „prada să-și lase garda jos înainte de a-i înfige colții în gât”.
„Înțelegem oare că conversația despre Iran este și o conversație despre Rusia?”, i-a întrebat el pe telespectatorii săi.
Alexander Dughin, un analist ultranaționalist și pro-război, a avertizat că Washingtonul ar putea plănui să facă același lucru cu Rusia.
„Unul câte unul, aliații noștri sunt eliminați sistematic”, a scris el. „Este clar cine urmează și este clar ce înseamnă cu adevărat negocierile cu un astfel de inamic”, a continuat el, referindu-se la discuțiile de pace în curs, mediate de SUA, cu Ucraina.
La o zi după ce Putin a denunțat uciderea lui Khamenei, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, și-a exprimat „profunda dezamăgire” față de eșecul discuțiilor dintre SUA și Iran, exprimând totodată „profunda apreciere” pentru eforturile SUA de a negocia pacea cu Ucraina.