Deși este singurul copil al împăratului Naruhito și se bucură de sprijinul unei mari părți a publicului japonez, prințesa Aiko nu poate urca pe tron. Legea Japoniei permite doar bărbaților din linia masculină să devină împărați, iar această regulă obligă acum autoritățile să caute salvarea celei mai vechi monarhii ereditare din lume, scrie The Times.
Unul lucrează pentru o importantă companie japoneză de mezeluri. Altul este jucător de poker și are o condamnare pentru posesie de marijuana. Printre ei se află oameni de afaceri, studenți, directori din publicitate și cel puțin un fost ambasador.
La un moment dat, în viitor, unul sau mai mulți dintre acești bărbați ar putea fi chemați să îndeplinească o misiune extraordinară, să salveze de la dispariție cea mai veche monarhie ereditară din lume.
Ei sunt descendenții unui grup aproape uitat, foști membri ai ramurilor colaterale ale familiei imperiale japoneze. În urmă cu opt decenii, după înfrângerea Japoniei în Al Doilea Război Mondial, strămoșii lor au fost deposedați peste noapte de titlurile princiare. De atunci, au trăit ca oameni obișnuiți.
› Vezi galeria foto ‹
Acum însă, situația s-ar putea schimba. Parlamentul Japoniei analizează luna aceasta o criză profundă: la 27 de secole de la fondarea sa legendară, familia imperială a țării este pe cale să se stingă. Printre schimbările legislative care urmează să fie adoptate sunt și măsuri care le-ar permite descendenților de sex masculin ai prinților degradați după război să reintre în familia imperială, pentru a-i mări numărul membrilor și pentru a crește șansele apariției unor viitori moștenitori.
Planul este vag, controversat și plin de incertitudini. Una dintre cele mai mari întrebări este dacă vreunul dintre puținii bărbați care s-ar califica pentru o astfel de revenire în familia imperială ar fi măcar interesat să accepte.
Tsuneyasu Takeda, membru al uneia dintre fostele ramuri colaterale, spune că nu crede că există prea mult entuziasm pentru o asemenea revenire. "Dintre cei care duc o viață liberă și relaxată ca simpli civili, nu cred că cineva s-ar oferi voluntar să se întoarcă în familia imperială. Ei știu foarte bine cât de puțină libertate au membrii acesteia", a spus el.
Problema este simplă și severă. Începând cu mijlocul secolului XX, familia imperială japoneză aproape că a încetat să mai aibă băieți
Legea japoneză permite urcarea pe tron doar unui copil de sex masculin descendent, pe linie masculină, dintr-un împărat. În afară de împăratul emerit Akihito, care a abdicat în 2019, familia împăratului Naruhito numără 16 membri, dar doar patru sunt bărbați.
Exclusă automat de la succesiune
Naruhito are 66 de ani. Soția sa, împărăteasa Masako, în vârstă de 62 de ani, a născut-o în 2001, după tratamente de fertilitate, pe singura lor fiică, prințesa Aiko. Deși este copilul împăratului și se bucură de o mare popularitate în rândul publicului japonez, Aiko nu va domni niciodată în actualul sistem. Faptul că s-a născut femeie o exclude automat de la succesiune.
Aceasta este marea contradicție care apasă asupra monarhiei japoneze, fiica împăratului, crescută în inima familiei imperiale, nu poate deveni împărăteasă domnitoare, în timp ce autoritățile caută posibili moștenitori printre bărbați îndepărtați, proveniți din ramuri imperiale eliminate după război și care au trăit toată viața ca simpli cetățeni.
Moștenitorul imediat al împăratului Naruhito este fratele său, prințul moștenitor Akishino, în vârstă de 60 de ani. Acesta are un fiu de 19 ani, prințul Hisahito, considerat principala speranță pentru continuitatea liniei masculine. În afară de el, singurul alt bărbat din familia imperială este unchiul lui Naruhito, prințul Hitachi, care are 90 de ani.
Pe lângă lipsa moștenitorilor, familia imperială se confruntă și cu o criză de personal pentru îndatoririle oficiale, vizite la orfelinate, participări la petreceri în grădinile imperiale și alte evenimente publice. Cea mai evidentă și mai populară soluție ar fi modificarea legii astfel încât o femeie să poată urca pe tron ca împărăteasă domnitoare. Un sondaj de opinie realizat luna trecută a arătat că 70% din public susține ideea unei împărătese Aiko.
Dar această schimbare este respinsă vehement de aripa conservatoare a Partidului Liberal Democrat aflat la guvernare, inclusiv de prima femeie prim-ministru a Japoniei, Sanae Takaichi, care insistă că descendența imperială trebuie transmisă exclusiv pe linie masculină.
Două propuneri alternative
După discuții îndelungate între guvern și opoziție, au fost convenite două propuneri alternative. Prima le-ar permite prințeselor, care în prezent trebuie să părăsească familia imperială atunci când se căsătoresc cu un "om de rând", să își păstreze statutul imperial și după căsătorie.
Copiii lor nu ar avea însă dreptul să urce pe tron. Prin urmare, măsura ar crește numărul membrilor familiei imperiale, dar nu ar rezolva problema succesiunii. A doua parte a planului ar permite membrilor existenți ai familiei imperiale să adopte descendenți ai fostelor ramuri colaterale care și-au pierdut statutul după război.
Bărbații adoptați nu ar putea deveni împărați, dar, implicit, deși nu este spus explicit, eventualii lor fii ar putea ajunge pe tron. Întrebarea este dacă cineva ar alege de bunăvoie să intre într-o instituție atât de apăsată de reguli, obligații și controverse.
Doar patru dintre cele 11 vechi familii imperiale au descendenți masculini potriviți: Kaya, Kuni, Higashikuni și Takeda. În total, acestea au 12 bărbați necăsătoriți, inclusiv fiul lui Tsuneyasu Takeda, istoricul și comentatorul care este aproape singurul membru al fostelor familii imperiale dispus să vorbească public despre situație.
Tocmai această deschidere publică ar putea însă să-l excludă pe fiul său din orice plan de revenire în familia imperială. De asemenea, asupra familiei planează și scandalul legat de tatăl său, Tsunekazu Takeda, care a fost nevoit să demisioneze din Comitetul Internațional Olimpic în urma unui scandal de corupție. Un văr, Tsuneaki, este jucătorul de poker care a primit cândva o condamnare cu suspendare pentru posesie de droguri.
Chiar dacă ar fi găsit un candidat potrivit, rămâne întrebarea: cine l-ar adopta? Singurul membru de sex masculin al liniei imperiale care nu are deja copii este prințul Hitachi, ajuns la 90 de ani, o vârstă la care ideea de a întemeia o nouă familie pare greu de imaginat.
Isao Tokoro, profesor de istorie specializat în familia imperială, spune că problema este departe de a fi rezolvată. "Chiar dacă se creează un sistem pentru adoptarea unui fiu, există o mare șansă să nu fie nimeni dispus să adopte de bunăvoie", a spus el.
Confuzia din jurul acestor propuneri face ca soluția simplă și dorită de mare parte a publicului să pară și mai evidentă, permiterea succesiunii feminine. Oponenții conservatori se opun pe motiv că doar bărbații transmit cromozomul Y, care ar fi fost moștenit de la împăratul Jimmu, fondatorul legendar al Japoniei, despre care se spune că ar fi murit în anul 585 î.Hr., la vârsta de 126 de ani.
Dar acest argument trece convenabil peste un alt detaliu legendar. Jimmu ar fi fost stră-stră-strănepotul lui Amaterasu-no-Omikami, zeița soarelui și originea ultimă a liniei imperiale. După epoci întregi dominate de bărbați pe tron, mulți japonezi consideră că a venit din nou rândul femeilor să stea în lumină. Iar în centrul acestei dezbateri se află Aiko, fiica împăratului, populară, pregătită și vizibilă, dar blocată de o lege care îi refuză coroana doar pentru că nu s-a născut băiat.