Ilie Bolojan anunță concedieri: Acolo unde numărul de angajați depășește calculul corect, vor fi reduceri de personal

Cât de mulțumit este Ilie Bolojan de actuala Coaliție de guvernare

„Eu cred că, dat fiind dificultatea acestei Coaliții și diferențele dintre partide, cel puțin până în momentul de față a continuat în condiții decente și respectul între partide va face ca lucrurile să meargă în condiții normale și în perioada următoare. I-aș da nota 8, să spunem așa.”

Ilie Bolojan, despre organizarea funeraliilor de stat pentru Ion Iliescu: E o chestiune de decenţă.

„Deci, cred că și în astfel de situații, într-un limbaj simplu, trebuie să avem și aici o rânduială, dacă pot să spun așa, iar acest tip de funeralii reprezintă o procedură care mie mi se pare standard, pe care trebuie să o derulăm, pentru că un Președinte al României, indiferent de persoana lui, este un om care a avut milioane de voturi în spate.

Nu am mai avut un astfel de deces în acești ani și trebuia gândită o procedură standard pentru astfel de situații. Am crezut că a face un lucru în formula în care este el reglementat este un lucru bun și cred că, prin această procedură, se setează și pentru anii următori o organizare adecvată pentru aceste evenimente. În plus, în astfel de situații, cred că e bine să păstrezi o atitudine normală, o atitudine decentă.

Este ca la o înmormântare în comunitatea ta: dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare. Dacă nu, îți vezi de treaba ta. Dar nu trebuie neapărat să protestezi, să spunem, la poartă. Da, e o chestiune de decență și de normalitate. Mă refer la relația.

Guvernul a luat, cred eu, decizia corectă de a le organiza, și asta trebuie să facem”

Bolojan spune că nu știe de clădirea pe care ar trebui să o primească fostul președinte Klaus Iohannis

„Nu știu ca în momentul de față fostul președinte Iohannis să aibă repartizată o locuință exact, dar o să o să mă interesez și vă promit că vă comunic pe tema asta. Spațiul de care s-a discutat, unde a fost la un moment dat sediul PNL în anii 90, nu este în folosința fostului președinte Iohannis.”

Bolojan, despre decizia prin care Traian Băsescu primește vilă de protocol: „Săptămâna viitoare vom tranșa această problemă”

„După decizia Curții Constituționale, săptămâna viitoare vom tranșa această problemă în așa fel încât să respectăm prevederile legii.”

Premierul spune că încă se fac verificări în legătură cu clădirea RA-APPS

„Se face o verificare în momentul de față acolo și toate aspectele care vă sunt semnalate, legate de lucruri care nu sunt în regulă, le verific. Nu le poți verifica de pe o zi pe alta, dar eu cred că una din direcțiile importante pe care trebuie să le avem în toate instituțiile din România este de a verifica în ce măsură contractele pe care le avem sunt în regulă, de a verifica ce putem să facem mai bine, cum ne putem reduce cheltuielile, cum putem lucra mai bine. Ține de performanță, de respectul pentru banul public și de respectul pentru cetățenii României.

Sunt convins că sunt multe situații în care avem sedii care sunt închiriate și pot să nu avem nevoie de sedii atâta de mari. Sunt sedii închiriate și poate chiria pe care o plătim este poate prea mare și ar trebui să ne mutăm de acolo. Ar trebui să ne folosim mai bine spațiile. E o direcție importantă de a nu risipi banul public și sunt convins că dacă se verifică peste tot aceste situații, pot fi reduse și eliminate.”

Ilie Bolojan speră ca PSD să nu iasă de la guvernare

„Sper să nu iasă PSD de la guvernare. Partea de stabilitate este foarte importantă. Mereu, într-o coaliție cu patru partide, nu e ușor să armonizezi lucrurile. Dar problemele țării noastre sunt atât de serioase.

Toate proiectele propuse au fost discutate în coaliție. Periodic le discutăm. Când partidele din coaliție au propuneri, mereu caut să văd cum poate fi punctul de vedere integrat în proiectul general. Ele sunt parte a programului de guvernare.”

Bolojan, despre pensionarea magistraților: „Curtea Constituțională se va pronunța”

„Una din ipotezele pe care le avem în vedere pentru a reduce cheltuielile statului este și această ipoteză. Toate aceste prevederi care sunt gândite, li se face și o analiză din punct de vedere constituțional, atât în ceea ce privește acest subiect pe care l-ați abordat, dar și în ceea ce privește pensionarea magistraților. Între aceste chestiuni, contestația va ajunge la Curtea Constituțională și Curtea se va pronunța pe componenta de magistrați. Există patru subiecte importante de care nu putem fugi. Este o problemă care ține de accesarea fondurilor europene. Avem peste 200 de milioane de euro care îi putem accesa după ce rezolvăm această problemă. Deci asta e o problemă, să spunem, de a accesa bani europeni.

Și sunt trei probleme de fond. Una ține de vârsta de pensionare. Nu mai putem accepta, orice s-ar spune, o plecare în pensie la 48- 50 de ani sau o plecare eșalonată care să se întindă până în 2062, pentru că nu este normal acest lucru. Numai nu mai acceptă nici societatea și este anormal. Nu este normal să ai o pensie care este cât ultimul salariu, așa cum din păcate, se întâmplă astăzi. Nu există nicăieri o astfel de situație, nici în România, în alte sectoare, dar nici în Europa, în sectoare similare. Și, de asemenea, apropo de de procesele care se judecă de către magistrați.

Avem o problemă de salarizare în această zonă, pentru că prin zeci de mii de procese care au fost declanșate, peste 23.000 de procese sau generate sentințe judecătorești, care au însemnat că statul român a plătit până acuma peste două miliarde de euro doar sume suplimentare ca diferență de salarii. Și acest lucru și acest lucru și acest lucru trebuie rezolvat. Deci primele aspecte care țin de atragerea de fonduri europene, de vârsta de pensionare și de cuantumul pensiei vor fi rezolvate prin prevederile din acest pachet, iar partea de salarizare e nevoie de o lege de salarizare clară, care să nu le afecteze salariile în magistratură, dar care să nu mai permită aceste procese, adică să fie lucrurile cât se poate de clare, pentru că altfel, pur și simplu, salarizarea este scăpată de sub control și nu ne mai putem permite acest lucru.”

Ilie Bolojan, despre proiectul pensiilor private: A fost pregătit de ASF

„Proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a fost în transparență la Ministerul Muncii, pentru că Autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi și, deci, Ministerul Muncii l-a promovat. El a fost, într-o primă citire, într-o dezbatere publică și aici trebuie să punctăm cât se poate de clar niște lucruri din banii care se plătesc pe cota de contribuții sociale. O parte dintre ei, adică mică de 4,75%, se virează la fondurile private de pensii de la fondul de pensii care este administrat privat. Deci acești bani nu îi folosește Guvernul Romaniei.

Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României și nici din banii care vor fi dați. Atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună la fiecare salariu și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să îți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene. Și aici sunt niște date care nu pot fi contestate. ASF a venit cu propunerea ca atunci când ajungi în această situație să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești, iar diferența să îi distribui pe următorii 10 ani. S-a luat 10 ani de zile în așa fel încât să se acopere durata de viață medie în România.

Și acesta este calculul care a stat la baza acestei propuneri, în așa fel încât să nu existe, să spunem, o situație în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie crește de la an la an, pentru că intrăm, generația celor care am fost născuți în anii 60, 50, 75, deci o perioadă cu un număr mare de de nașteri în România, cu un vârf de nașteri pe fondul unor tensiuni, a unor dezinformări, să nu ne trezim cu niște retrageri bruște care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat. Și atunci, mie, ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo.

Dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine și deci este un proiect de lege. Subliniez, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva. Deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament. Parlamentarii vor decide acest lucru, dar de ce este important să îl facem acuma? Pentru că n-am făcut asta timp de 17 ani, din 2008, de când a apărut asta. Au rămas numai niște prevederi care erau tranzitorii, dar n-au spus ce se întâmplă și România pentru a intra în Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, are de trecut niște jaloane și unul din acestea.

Una din aceste condiționări este să avem și acest proiect de lege care să plece la Parlament din acest context, pentru că nu s-a făcut deci, în anii trecuți această situație, a apărut acest proiect. În discuție vor fi și săptămâna viitoare două dezbateri pe această chestiune. În urma acestor dezbateri, sper să se clarifice lucrurile, deci că Guvernul nu confiscă niciun ban, nu folosește niciun ban. Doar că în acest proiect se propune ca, la fel cum banii se colectează eșalonat și sunt dedicați unei completări a pensiei pe care o asigură statul și după ce se ajunge să beneficiezi de pensie, să poți într-adevăr să ai 25%.

Asta este media din prevederile din toate țările Uniunii Europene, iar diferența s-o poți eșalona lună de lună. Sau poți să prevezi toată suma eșalonat.”

Bolojan, despre măsurile din Educație: „Clasele care sunt simultane să nu mai existe”

„În mod normal ar trebui să înceapă școlile. Eu sper că oamenii care lucrează în sistemul de învățământ din România sunt conștienți de realitățile pe care le avem. Și aici măsurile care au fost luate nu fac decât să reașeze anumite lucruri și practic, s-a crescut cu două ore norma didactică în învățământul din România. Sunt foarte mulți elevi și creșterea numărului de elevi pe care îl are o școală va duce într-adevăr la comasări, dar în aplicarea acestei legislații există flexibilitatea ca, de la caz la caz, să se ia anumite măsuri, în așa fel încât fiecare unitate administrativă pe teritoriul căreia există o școală care funcționează independent să aibă personalitatea juridică independentă, dacă este cazul. Dar aceste lucruri nu afectează procesul de învățământ. Trebuie să discutăm deschis. Am fost primar în Oradea, am avut peste 70 de unități școlare, le-am fuzionat, au rămas mai puține, undeva aproape 50 și nu s-a întâmplat nimic, pentru că atunci când am făcut acest lucru, finanțarea urmărea elevul. Și cu cât aveai mai mulți elevi la o școală, cu atâta primeai mai mulți bani. Și s-a văzut că procesul de învățământ a fost afectat. Ceea ce trebuie avut grijă la țară este, într-adevăr să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe, dar nici să nu avem clase simultane în care numărul de elevi dintr-o clasă este mai mic decât numărul de profesori la clasa respectivă.

Decât să ducem profesorii într-un sat din România, unde oricum e greu să faci școală, mai bine luăm copiii din satul acela și îi ducem la cea mai bună școală din cea mai apropiată comună. Nu peste un deal, peste munte, ci luând decizii raționale, de la caz la caz și acolo unde, într-adevăr, situația este de natură a nu exista o școală în vecinătate, acolo sigur se pot găsi formule, așa cum v-am spus, de excepții. Dar lucrurile nu mai puteau continua în felul în care s-au acumulat, pentru că nu ne mai putem permite acest lucru nici în învățământ.

Există aproape în toate comunele din România sisteme de microbuze școlare, care sunt organizate în așa fel încât asigură transportul elevilor din sate către școala din centrul de comună sau dintr-o comună din satele aparținătoare, către școala în care se duc acești copii.”

Bolojan spune că va exista o ordine a proiectelor importante

„Gândiți-vă că pe componenta de autostrăzi sau de drumuri naționale se lucrează pe contracte care sunt de zeci de miliarde de euro. Din nou, am semnat contracte care nu pot fi finalizate până în luna august anul viitor, când se închide o linie de finanțare din fonduri europene din PNRR. În momentul în care s-a impus, așa cum se dovedește că în multe autorități din România lucrurile se finalizează la timp, s-ar fi putut finaliza peste tot. Dar aici e o componentă importantă care a rămas pe dinafară, care trebuie asigurată. Avem programul pentru autoritățile locale, programul Anghel Saligny, unde, din nou, sunt câteva miliarde de euro bune, unde s-au semnat mii de contracte, practic și din nou, acolo e nevoie de o anumită finanțare.

Avem contractele pe apă și de canalizare care sunt semnate de Ministerul Fondurilor Europene. Toate aceste proiecte nu pot fi finanțate în ritmul în care s-ar putea probabil lucra sau s-ar dori, pentru că nu mai există această capacitate. Și atunci ele vor fi prioritizate și vor fi eșalonate, iar cele care, de exemplu, nu au finanțare și nu au început din PNRR și deci nu au nici ordin de începere, nu vor mai fi finanțate pentru că nu mai există de unde. Dar componenta de autostrăzi, în general, este o prioritate. Componenta de cale ferată este o altă prioritate. Finanțarea pe proiectele care au un impact județean pe autoritățile locale este importantă pe componenta de sănătate, pe apă și canalizare.

Credeți-mă însă că, indiferent cine este premierul României, nu există capacitatea de finanțare ca la toate lucrurile să continue, pentru că, din păcate, s-au semnat prea multe contracte și nu a fost o decizie în care să li se spună până aici. Mai mult de atât nu se poate. Gândiți-vă că avem stadioanele, avem lucrările pe componenta de investiții și le vom prioritiza, le vom eșalona, vom crea în anii următori o predictibilitate a acestor finanțări, în așa fel încât fiecare, pe fiecare contract, să știi care este anvelopa, care este suma care îți revine în fiecare an, iar constructorii își vor regla ritmul de de lucru în funcție de această sumă pe care o vor avea la dispoziție.

Dacă autoritățile locale sau cei care le gestionează doresc să le finanțeze mai repede, vor putea recurge la alte formule, împrumuturi sau formule de tip factoring, pe când constructorii pot lua ei împrumuturi, iar aceste rate care vor fi garantate de stat vor putea să acopere ratele la aceste împrumuturi. Astea sunt realitățile.”

„Întotdeauna într-o coaliție de patru partide, plus grupul minorităților, nu este ușor să armonizezi lucrurile”

„Facem parte dintr-o coaliție politică care s-a constituit pentru a îndrepta lucrurile, pentru a rezolva acest deficit bugetar. Și este adevărat și nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Și partidul din care a făcut parte și o parte din partidele coaliției, au o responsabilitate pentru situația în care am ajuns. Dar trebuie să corectăm aceste lucruri. Și asta facem în aceste în aceste luni, în această perioadă, în așa fel încât România să treacă cât mai rapid peste această situație și să creăm condiții de dezvoltare în anii următori. Toți cei care suntem în guvernare suntem conștienți de situația în care se găsește țara noastră. Iar un indicator important după care este judecată o țară este și cel legat de stabilitatea politică. Pentru că stabilitatea politică înseamnă predictibilitate atunci când iei măsuri, înseamnă capacitatea de a le lua efectiv. Și înseamnă politici care pe termen lung înseamnă normalitate și posibilități de dezvoltare. Și știind realitatea, aceste partide au format această coaliție, dorind să corecteze lucrurile și deci partea de stabilitate este foarte importantă. Întotdeauna într-o coaliție de patru partide, plus grupul minorităților, nu este ușor să armonizezi lucrurile, pentru că sunt istorii ale partidelor diferite, poziționări care au fost diferite în acești ani.

Dar în afară de aceste lucruri, problemele țării noastre sunt atât de serioase încât ceea ce ne-a împins în politică este să facem lucruri bune pentru țara noastră. Acum avem ocazia să dovedim acest lucru, pentru că aici nu mai e vorba de poziționări într-o problemă sau alta. Este pur și simplu de responsabilitatea de a duce țara înainte.”

„Uneori am risipit banii. Am încasat mai puțin decât ar fi trebuit să încasăm”

„Dacă veți vedea toate discursurile pe care le-am avut în acești ani, am explicat întotdeauna aceste lucruri, dar sigur că în anii aceia sunt fix aceleași partide care aveau acest mesaj înainte de alegeri, sigur, mai puțin unul dintre ele. În anii preelectorali, apetitul pentru a face reforme, pentru a lua decizii care nu sună bine este foarte scăzut. Nu e doar o realitate care ține de România, ci, din păcate, ține de foarte multe țări. Asta nu este o scuză. Eu am spus și cred în asta. Am cheltuit prea mult de cât ne-am putut permite. Uneori am risipit banii, s-au acumulat nedreptăți, am încasat mai puțin decât ar fi trebuit să încasăm. Și, așa cum ați spus, am semnat contracte de investiții care au nevoie de miliarde de euro pe care nu le avem.

De aceea, una din măsurile pe care trebuie să le adoptăm este aceea de a eșalona aceste investiții, pentru că nu există capacitatea financiară de a le corecta în acest ritm. Eu întotdeauna le-am spus oamenilor adevărul și asta voi face și de acum înainte, pentru că mi se pare că e o formă de respect pentru cetățeni.”

Bolojan: „Avem pensionări prea rapide și care nu reflectă volumul de muncă”

„De asemenea, acest pachet vine să corecteze niște nedreptăți, niște acumulări negative care au fost în acești ani, cum sunt aspectele care țin de pensionarea magistraților. Avem o realitate în România pe care nu o putem nega. Suntem pe penultimul loc din Europa din punct de vedere al populației active, a populației implicate în economie, din cei care sunt apți de muncă dintre peste 55 de ani. Practic, jumătate din români nu mai sunt implicați într-o formă de muncă contractuală.

Asta pentru că avem pensionări prea rapide, avem uneori pensii care nu reflectă volumul de muncă pe care l-ai prestat de-a lungul unei scurte cariere. Și dacă nu vom avea mai mulți oameni în piața muncii, nu avem cum să ne putem gândi că ne va fi mai bine în anii următori, că vom încasa mai mult, pentru că, de fapt, nu există bani publici, există banii contribuabililor care sunt un rezultat al muncii lor și un stat, dacă vrea să aibă mai mulți bani, ori are mai mulți oameni în piață, adică nimic care se dezvoltă sau taxează mai mult, sau se împrumută, dar tot pe banii lor.

Și trebuie să fim conștienți de acest lucru, că în afară de a conecta nedreptăți, așa cum este această propunere, în paralel trebuie să lucrăm și la condiții pentru a dezvolta economic România.”

„Aceste corecții sunt absolut necesare”

„Un efect al creșterii TVA-ului va fi o creștere de prețuri, ceea ce indirect va alimenta ușor inflația. Deci foarte probabil, față de estimările, să spunem, de la începutul anului, că vom avea în a doua jumătate a acestui an o inflație ușor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu o putem nega, care este o realitate de tip european. Am avut o încetinire a economiei europene și față de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului, de 2,5%. Creșterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului, deci această perioadă care urmează nu va fi certă o perioadă foarte bună. 

Trebuie să discutăm asta, să le spunem exact asta oamenilor. Este o perioadă în care aceste corecții sunt absolut necesare, pentru că dacă nu le facem riscul ca România să intre într-o formă sau alta de incapacitate de plată este destul de mare.

Și estimarea pe care am făcut-o încă de la preluarea problemelor este că într-un an, un an și jumătate, cel târziu la finalul anului viitor, se vor vedea rezultatele acestor măsuri, în sensul unei stabilizări economice și a unei capacități de creștere în următorii ani. Acesta este realitatea și nu are rost să le spun românilor altceva. Iar aceste propuneri, care fac parte din pachetul doi, vin în întâmpinarea acestor realități în așa fel încât, pe de o parte, să reducem cheltuieli, să ne creștem venitul acolo unde este cazul, pentru că o componentă importantă ține de partea fiscală. Este a treia componentă a acestui pachet.

Modificări ale legislației care ține de insolvență, modificări ale legislației fiscale, în așa fel încât să existe o capacitate mai redusă de a fugi, de plata taxelor, de a ne încasa într-o formă mai bună taxa pe valoare adăugată și alte taxe, de a descuraja munca la negru. Și acest al treilea pachet de măsuri vine să răspundă acestei necesități.”

Bolojan spune că avem nevoie de mai mulți bani pentru serviciile medicale

„Pe componenta de Sănătate, din nou, o problemă importantă pe care o avem este faptul că, deși bugetul pe sănătate a crescut foarte mult în acești ani, am ajuns la 77 de miliarde de lei anul acesta, ceea ce înseamnă cam 16% din totalul veniturilor curente ale statului. Nu s-a văzut o îmbunătățire a calității. Asta înseamnă că banii nu sunt folosiți corespunzător, cu toate că avem sume imense de bani. Avem spitale care practic au o cotă foarte importantă din cheltuieli consumată pe partea de salarii. Când un spital cheltuie 80-85% din totalul cheltuielilor cu salariile și rămân foarte puțin ca să facă într-adevăr servicii de sănătate pentru medicamente, pentru aparatură, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ceea ce înseamnă servicii spitalicești și practic, calitatea serviciilor pe care le oferă aceste spitale este foarte scăzută.

Și aici intervenim în așa fel încât banii către spitale să se direcționeze, în principal pe baza serviciilor pe care le oferă, în așa fel încât să legăm sumele care sunt virate de la Casa de Sănătate, de serviciile pe care le prestează pentru oameni. De asemenea, avem probleme destul de mari și pe componenta de medicamente, pentru că România, cu toate că are din nou sume pentru medicamente destul de mari, care au crescut în ultimii 10-15 ani. Anul acesta, deși aveam prognozată 25 de miliarde de lei cheltuieli pe partea de medicamente, nu am reușit să plătim toate medicamentele. Acumulăm arierate, deci necesarul este mult mai mare. Este o zonă, partea de sănătate, unde, din păcate, banii nu au fost estimați în mod corect, deci ne vor trebui mai mulți bani ca să asigurăm serviciile și pe partea de medicamente.

Una din măsurile care sunt adoptate este legată de încurajarea prescrierii de medicamente generice, care sunt de două, trei ori mai ieftine decât cele inovative, care sunt mult mai scumpe, iar cele generice, în cele mai multe cazuri, rezolvă aceleași probleme ca și cele inovative. Sigur, cu câteva excepții, unde nu există substitut pentru cele scumpe. Deci v-am dat două zone importante în care se lucrează în acest al doilea pachet.”

Bolojan anunță că impozitul ar putea să crească pe proprietăți la persoanele fizice

„Pachetul pe administrație a fost discutat în aceste zile și el va face ca administrațiile publice din România să-și schimbe atitudinea și să avem peste 3.000 de factori de dezvoltare, pentru că România nu se schimbă doar din București, se schimbă din fiecare localitate din țară. Ele se vor aplica cu data de 1 ianuarie anul viitor. Și aici impozitele este foarte probabil să crească pe proprietăți la persoanele fizice, nu la juridice. Pentru că din toate datele pe care le avem, ele sunt la un nivel care nu reflectă valoarea proprietății. Și atunci, unul din lucrurile care vor fi cuprinse în acest de-al doilea pachet este și reașezarea acestor impozite la o valoare care să fie apropiată de cea de piață.

Este posibil ca acolo unde într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la o astfel de majorare exclusiv pentru persoanele fizice, pentru că pentru persoanele juridice calculele se fac după alte formule, care țin cont de valoarea activului respectiv. Dar este posibil ca în astfel, în anumite situații să se întâmple și acest lucru.

Deci, o creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoarea de piață, este posibilă de la 1 ianuarie anul viitor. Asta, așa cum am spus, în contextul crizei bugetare pe care o traversează România și necesitatea de a echilibra bugetele. Nu mai avem posibilitatea să direcționăm pentru autoritățile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcționate până acum datorită volumului mare de investiții pe care l-a generat România și datorită cheltuielilor pe care nu le-am controlat la bugetul de stat. Acești bani vor fi încasați de către unitățile administrative din România și va fi practic un venit suplimentar pentru ele, în aceeași proporție sau mai puțin.

Asta se va decide în toamna acestui an, pentru că aceste impozite intră în plată de anul viitor. Ar urma ca statul să direcționeze mai puține fonduri pentru echilibrare către autoritățile locale și, deci, chiar dacă ele intră direct la bugetele locale, sumele de echilibrare pe care le virează Guvernul periodic către autoritățile locale vor fi mai mici. Cu ce pondere?

Asta rămâne de văzut, pentru că sunt anumite cheltuieli, nu s-a stabilit. Și sunt anumite cheltuieli pe care le fac autoritățile locale, pe care indirect, Guvernul le asigură și, de exemplu, pe componenta de plată pentru direcțiile pentru protecția copilului, pentru asistenții copiilor. Sunt și aici niște restanțe importante și sumele le asigură Guvernul prin distribuiri periodice către autoritățile locale. Aceste pachete au niște efecte pe care nu le putem nega.”

Primăriile mici vor beneficia în continuare de sprijin de la Guvern

„Avem astfel de situații, să avem primării în faliment. Asta înseamnă că cei care au gestionat aceste primării s-au comportat în mod iresponsabil. În mod normal, toți cetățenii României, în fiecare localitate, ar trebui să beneficieze de servicii decente de la primăriile care sunt în serviciul lor. Este vorba de comune cu persoane în vârstă, cu tineri plecați cu capacitate de colectare a impozitelor la nivel local. Să zicem că le colectează, dar ele sunt mici pentru că foarte mulți sunt pe ajutor social. 

Acestea sunt, în general UAT-urile care au cele mai mari probleme în a se menține, în a-și plăti personalul din primării. Primăriile mici vor beneficia în continuare de sprijin de la stat, dar nu este normal să nu-ți încasezi impozitele sau să stabilești cele mai mici impozite pentru a fi cel mai popular primar. În același timp, ducându-se grilele de salarizare, deci ridicând salariul angajaților la nivelul maxim, aproape de viceprimar sau având prea mulți angajați, sau risipim banii. Deci aici lucrurile sunt tratate diferit. Dar aceste măsuri care sunt propuse au în vedere tocmai îmbunătățirea activității și în administrația publică locală, pentru că trebuie să fim foarte corecți. Statul român nu mai are capacitatea financiară să distribuie atâția bani către autoritățile locale. Nu mai există această posibilitate datorită deficitului în care am intrat.

Și atunci putem livra servicii cel puțin la fel de bune, cu cheltuieli mai mici, pentru că avem exemple în România multe unități administrative, consilii județene, primării mari, primării de comune mici care cu mai puțini angajați, care cu mai puține costuri, asigură servicii cel puțin la fel de bune ca și primăriile unde personalul este supradimensionat. Dar, din păcate, până acum nu s-a sancționat lipsa de performanță. Nu s-a descurajat lipsa de performanță. Dacă încurajezi performanța, de exemplu, banii de echilibrare bugetară ți se virează direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor. Atunci, cu siguranță, ca să-ți iei banii care te ajută să funcționezi, va trebui în primul rând să îți faci și tu datoria să-ți încasezi impozitele. Dar nu numai acest lucru este important”.

Ilie Bolojan anunță concedieri

„Al treilea pachet va avea efecte, poate nu imediate, dar începând de anul viitor efectele lui se vor vedea și vine să răspundă problemelor majore pe care le avem, care sunt legate de deficitul bugetar, de criza bugetară, iar aici sunt trei componente importante: venituri prea puține pe care le încasăm, cheltuieli prea mari pe care am ajuns să le facem, pe care nu ne putem permite. Și a treia componentă sunt investițiile mari pe care le-am semnat și pe care nu le mai putem finanța în ritmul în care s-ar dori. Prin urmare, și acest al doilea pachet vine să aducă niște corecții. Și sunt câteva aspecte importante. De exemplu, pe categoria de cheltuieli sunt două pachete importante.

Este vorba de pachetul pe administrația publică locală și de pachetul pe sănătate, unde încercăm să facem ca aceste zone să fie gestionate mai eficient, să avem cheltuieli mai mici în administrația publică locală, sume mai mici care sunt direcționate de la statul român pentru funcționarea administrației și, în același timp, să avem servicii mai bune, să întărim capacitatea administrației și acest pachet pe administrație răspunde acestei probleme. Pe instituții avem personalul supradimensionat, inclusiv în administrația publică locală și acolo unde numărul de angajați depășește calculul corect, este foarte probabil să avem reduceri de personal.

Și am mai explicat asta atunci când numărul de angajați într-o instituție este calculat în mod corect, când fiecare are o normă standard. Când se fac reducerile de personal, șansa să se facă în mod corect este foarte mare. Dacă acest număr este calculat corect. De ce? Pentru că, chiar dacă, să spunem, cel care organizează concursul, directorul și personalul adiacent acestuia ar vrea sau ar putea să facă, să spunem, un concurs care este incorect. Dacă nu au cui să redistribuie sarcinile, vor avea grijă să îi țină pe angajații buni, pentru că altfel, ținând un angajat care nu își face datoria, cineva va trebui să lucreze pentru el și atunci șeful va trebui să lucreze pentru el, pentru că nu are cui să mai repartizeze munca. Din punctul meu de vedere.

Deci, un lucru important este ca atunci când dimensioneze numărul de angajați dintr-o instituție publică că este centrală, că este locală, să îl calculezi corect. Și oamenii raționali știu că dacă faci asta, atunci trebuie să-i ții pe oamenii care sunt buni, pentru că altfel nu îți poți face treaba și vei ajunge să răspunzi pentru faptul că instituția ta nu livrează serviciile către cetățeni așa cum se cuvine în plan local. E cu atât mai mare presiunea, pentru că acolo cetățeanul identifică exact vinovatul, adică primarul în primul rând, sau președintele de consiliu județean. La nivel central, răspunderea este disipată și acolo riscul să se întâmple astfel de lucruri este mai mare, pentru că nu există un responsabil pe care să-l sesizeze exact cetățeanul. Dar dacă o primărie, atunci când se fac reduceri, nu se fac în mod corect, oamenii se cunosc între ei.

Nu sunt mii de oameni, sunt poate sute de oameni la nivelul unei primării mari, la nivelul unei primării mici sunt zeci de oameni. Și atunci reducerile se pot face corect, în așa fel încât banii cetățenilor să nu fie risipiți și să fie folosiți pentru servicii pe care ei le văd sau pentru investiții pe care le folosesc”.

Premierul Ilie Bolojan, în direct la Antena 3 CNN, de la ora 21:00

Premierul Ilie Bolojan este invitatul lui Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii „Subiectiv” de la Antena 3 CNN.

Șeful Guvernului va comenta pe marginea principalelor scandaluri politice ale momentului, printre care și posibila retragere a PSD de la guvernare, un subiect care pune sub semnul întrebării stabilitatea actualei coaliții, precum și despre reforma pensiilor speciale ale magistraților dar și a pensiilor private.

În plus, premierul va răspunde și declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu, care a cerut vila de protocol și drepturile depline ca fost șef de stat.