La începutul lunii octombrie, guvernul rus a publicat proiectul complet al bugetului federal pentru perioada 2026-2028, care reflectă principalele priorități politice ale președintelui Vladimir Putin pentru anii următori. Într-un raport elaborat pentru grupul de experți Fundația Rusia Liberă și transmis publicației Kyiv Independent, politicianul rus de opoziție Vladimir Milov a declarat că situația bugetară a Rusiei este departe de a fi "normală". "Este nevoie de mult mai mulți bani – bani care pur și simplu nu există", a spus el.
"Pentru a menține mașina militară a Rusiei în funcțiune în acest ritm, este nevoie de mult mai mulți bani – bani care pur și simplu nu există", a spus Milov, fost consilier economic al guvernului rus la începutul anilor 2000, pentru Kyiv Independent.
Publicația a analizat proiectul de buget al Rusiei pentru a determina dacă Moscova riscă, în cele din urmă, să rămână fără fonduri pentru a-și susține mașina de război.
Șapte ani de deficit
Potrivit raportului, Rusia se confruntă cu o criză bugetară profundă.
Vladimir Dubrovskiy, economist senior la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice din Ucraina, a declarat că deficitul bugetar reprezintă "cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei".
Țara traversează șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat (peste 2%) – o situație nemaivăzută din 1999, conform raportului lui Milov. Guvernul rus a renunțat oficial la obiectivul de a menține deficitul sub 1% din PIB.
Pentru 2025, deficitul proiectat a fost majorat cu 0,5%, ajungând la 2,6%. Executivul prevede o scădere a deficitului la 1,6% din PIB în 2026, însă analiștii consideră această estimare nerealistă.
"Deficitul preconizat pentru 2025 este semnificativ. Este adevărat că, pentru 2026, cifrele par mai mici, dar acestea sunt doar iluzii", a declarat Benjamin Hilgenstock, șeful departamentului de cercetare și strategie macroeconomică al Institutului KSE.
Dubrovskiy consideră, de asemenea, că proiecțiile oficiale subestimează grav situația.
"Dacă războiul continuă, deficitul va crește aproape sigur, așa cum s-a întâmplat și în trecut", a explicat el pentru Kyiv Independent.
"Mai mult, aceste estimări nu iau în calcul impactul potențial al viitoarelor sancțiuni economice", a adăugat el.
Hilgenstock a subliniat că, în orice caz, un deficit de 2–3% din PIB este "mult pentru Rusia, deoarece nu are acces la finanțare precum alte țări".
Moscova rămâne izolată de piețele financiare internaționale din cauza sancțiunilor, fiind astfel dependentă de împrumuturile interne și de rezervele sale limitate. Chiar și China, considerată anterior un potențial creditor, a refuzat să acorde împrumuturi guvernamentale.
Un război costisitor
Criza fiscală afectează capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei.
Kremlinul a fost obligat, cel puțin pe hârtie, să limiteze creșterile suplimentare ale cheltuielilor militare pentru a menține un control contabil minim. Totuși, guvernul nu mai publică date reale privind aceste cheltuieli, ci doar estimări.
Pentru perioada 2026–2028, Moscova susține că cheltuielile pentru apărare vor rămâne constante, scăzând ușor ca pondere din PIB: de la 6,3% în 2025 la 5,5% în 2026–2027 și apoi la 4,7% în 2028.
Milov afirmă că aceste cifre ascund o problemă mai gravă.
"Complexul militar-industrial se confruntă cu dificultăți financiare. Menținerea funcționării sale chiar și la nivelul actual – fără reducerile suplimentare deja aplicate – devine tot mai dificilă", a spus Milov.
Serghei Cemezov, directorul general al Rostec, cel mai mare producător de armament din Rusia, a recunoscut în august că "profitabilitatea producției rămâne scăzută, iar în unele cazuri chiar negativă", ceea ce lasă "puține fonduri pentru dezvoltare".
Milov a concluzionat că Rusia își poate permite doar un război limitat, de intensitate redusă.
El a explicat că faza actuală a conflictului "nu este foarte intensă" din punctul de vedere al utilizării echipamentelor grele, precum tancurile, bazându-se mai degrabă pe atacuri cu drone, lovituri cu rachete și ofensive localizate.
"Acest tip de război îl pot susține pentru o vreme, dar întrebarea este: în ce scop?”, a spus Milov.
Reducerea bonusurilor
Mai multe regiuni importante – inclusiv Sankt Petersburg, Samara, Tatarstan și Bashkortostan – au redus bonusurile de recrutare pentru luptătorii voluntari, în unele cazuri de până la cinci ori.
În locul unei noi mobilizări, Kremlinul a preferat stimulentele financiare și campaniile de recrutare, oferind contracte avantajoase voluntarilor dispuși să lupte în Ucraina.
"Deși aceste plăți provin din bugetele regionale, nu din cel federal, tendința evidențiază criza bugetară generalizată care limitează capacitatea guvernului central de a sprijini financiar regiunile", a observat Milov.
Fără opțiuni
Odată cu epuizarea surselor tradiționale de finanțare, Rusia dispune de foarte puține opțiuni pentru acoperirea deficitului bugetar.
Partea lichidă a Fondului Național de Avere – cândva principala rezervă fiscală a Rusiei – s-a redus la 4,2 trilioane de ruble (aproximativ 50 de miliarde de dolari), mult sub deficitul estimat pentru 2025, de 5,7 trilioane de ruble (70 de miliarde de dolari).
Împrumuturile interne prin obligațiuni de stat sunt, practic, imposibil de susținut, în condițiile în care randamentele obligațiunilor pe 10 ani depășesc 15%. Costul ridicat al datoriei anulează beneficiul potențial al acestor împrumuturi.
Mark Stalczynski, analist senior la RAND, a remarcat că guvernul rus a majorat taxele "pentru a compensa parțial" creșterea cheltuielilor de apărare după declanșarea războiului.
Totuși, deși executivul a implementat creșteri semnificative de impozite – precum majorarea impozitului pe profitul corporativ la 25% și planurile de creștere a TVA-ului la 22% – veniturile generate acoperă doar o mică parte din necesar.
Astfel, singura opțiune viabilă rămasă pare a fi emisiunea monetară – adică finanțarea directă a guvernului de către Banca Centrală, a explicat Milov.
"Împrumuturile interne masive ar adânci recesiunea și le-ar aminti imediat elitelor ruse de colapsul financiar din 1998, cauzat de același tip de finanțare deficitară și dobânzi ridicate", a avertizat Dubrovskiy.
Cum poate Occidentul să scoată Rusia din joc
Potrivit lui Milov, criza economică și bugetară în creștere este o consecință directă a sancțiunilor occidentale.
El susține că Europa trebuie să accelereze eliminarea treptată a resurselor energetice rusești – reducând importurile de gaze naturale lichefiate până în 2027 și oprind toate celelalte importuri de energie până în 2028 – pentru a lovi direct mașina de război a Rusiei.
"Acest lucru este esențial", a spus Milov, explicând că livrările de gaze către Slovacia și Ungaria, precum și exporturile de GNL către Europa de Vest, rămân printre principalele surse de profit ale Gazprom.
"Aceste livrări aduc Gazpromului peste jumătate din profitul total", a adăugat el.
Vasili Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, consideră că deteriorarea performanței fiscale a Rusiei în acest an se datorează în principal a doi factori: scăderea prețurilor mondiale la petrol și o rublă supraevaluată.
"Aprecierea rublei a redus veniturile din exporturile de energie atunci când sunt convertite în moneda națională", a explicat el pentru Kyiv Independent.
Dubrovskiy a subliniat că, deși plafonarea prețului petrolului – care limitează prețul exporturilor maritime rusești – rămâne "cea mai importantă măsură”" împotriva Moscovei, aceasta nu și-a produs încă pe deplin efectele.
"Sancțiunile și restricțiile secundare care vizează anumite entități rusești au fost până acum în mare parte simbolice, producând doar efecte punctuale", potrivit lui Dubrovskiy.
"Până în prezent, scăderea prețurilor petrolului la nivel global a avut cel mai mare impact", a adăugat el.
Milov a concluzionat că sancțiunile occidentale – deși nu reprezintă o "măsură magică" unică, ci un ansamblu de restricții complexe – funcționează.
"Inflația și ratele ridicate ale dobânzilor sunt, fără îndoială, un rezultat direct al sancțiunilor", a spus Milov în încheiere.