Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică a Kremlinului, se afla pe primul loc în alegerile parlamentare din Rusia, potrivit primelor rezultate anunțate luni. Scrutinul, strict controlat și desfășurat în absența unei opoziții reale față de politicile președintelui Vladimir Putin, este primul scrutin parlamentar organizat în timpul războiului, scrie AP News.
Votul, despre care era de așteptat să consolideze controlul Kremlinului asupra parlamentului, a început vineri pentru cei aproximativ 111 milioane de alegători eligibili și s-a încheiat duminică.
Alegerile au fost organizate și în cele patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat ilegal după declanșarea războiului, dar pe care nu le controlează în totalitate. Au votat și locuitorii Crimeei, peninsula de la Marea Neagră anexată ilegal de Rusia în 2014, o acțiune condamnată de Kiev și descrisă de Uniunea Europeană drept o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.
După numărarea a aproximativ 58% dintre secțiile de votare, Rusia Unită obținuse aproape 58% dintre voturile pentru cele 225 de mandate repartizate pe liste de partid, potrivit Comisiei Electorale Centrale a Rusiei. Alte 225 de mandate urmau să fie atribuite prin alegeri în circumscripții uninominale, iar Rusia Unită era, de asemenea, pe cale să câștige majoritatea acestora.
Până duminică seara, prezența la urne era de puțin sub 57%, potrivit Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.
În timp ce erau anunțate primele rezultate, votarea continua la unele ambasade și consulate rusești din fusuri orare situate mai la vest, inclusiv în Statele Unite.
Kremlinul era așteptat să își păstreze controlul
Kremlinul a urmărit ca alegerile parlamentare – primele organizate de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022 – să demonstreze sprijinul populației pentru război și să ofere legitimitate acțiunilor sale. Autoritățile ruse au încercat să reducă riscurile politice prin reprimarea vocilor critice.
O amplă campanie în presa de stat și controlul strict asupra procesului electoral, în absența unei opoziții reale, aproape că asigură menținerea controlului Kremlinului asupra politicii ruse, în contextul creșterii costurilor economice și al intensificării atacurilor cu drone ucrainene în interiorul teritoriului Rusiei.
Alegătorii au primit două buletine de vot. Jumătate dintre cele 450 de mandate ale Dumei de Stat sunt atribuite pe liste de partid, alegătorii votând formațiunile înscrise pe buletin. Cealaltă jumătate este repartizată în circumscripții uninominale, unde alegătorii votează candidați individuali.
Rusia Unită, principala formațiune politică a Kremlinului, era considerată favorită pentru păstrarea controlului larg asupra camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat.
Primele rezultate indicau, de asemenea, revenirea în Duma de Stat a altor patru partide care votează aproape întotdeauna în sprijinul inițiativelor Kremlinului.
Opoziția, marginalizată. Observatorii reclamă nereguli
Partidul liberal Iabloko, singura formațiune politică înregistrată care a îndrăznit să critice public războiul, a fost eliminat de pe buletinele de vot printr-o decizie a Curții Supreme a Rusiei, adoptată luna trecută. Formațiunea a avut doar câteva zeci de candidați în circumscripțiile uninominale. În plus, unii politicieni care s-au pronunțat împotriva războiului au fost închiși sau obligați să părăsească țara înaintea campaniei electorale.
Iabloko și Partidul Comunist, care a criticat unele aspecte ale politicilor guvernamentale, dar a evitat cu atenție criticile la adresa lui Vladimir Putin, au afirmat că numeroși observatori ai formațiunilor au fost împiedicați să intre în secțiile de votare.
Rusia nu a invitat observatori din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), iar Ministerul rus de Externe a acuzat organizația de „standarde duble” din cauza criticilor sale la adresa Rusiei. Președintele Adunării Parlamentare a OSCE, Pere Joan Pons, a declarat că decizia Moscovei reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate de Rusia în calitate de stat membru al organizației.
Iabloko a relatat că unul dintre observatorii săi și-a pierdut cunoștința în timp ce era arestat de poliție într-o secție de votare din Sankt Petersburg, sâmbătă. Oficialii l-au acuzat că încearcă să „perturbe alegerile” și au chemat poliția.
Partidele au reclamat mai multe nereguli, printre care desigilarea urnelor, lipsa securizării secțiilor de votare peste noapte și refuzul autorităților de a elibera buletine de vot pe hârtie. Aceste acuzații nu au putut fi verificate independent.
La o secție de votare din partea regiunii Donețk aflată sub controlul Rusiei, alegătorii și-au introdus buletinele în urnă în timp ce un soldat rus înarmat se afla în apropiere și îi supraveghea.
Probleme cu votul electronic la Moscova
Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, a declarat duminică faptul că sistemul de vot electronic din Moscova a fost ținta unor atacuri cibernetice. Ea a acuzat una dintre „partidele sistemice”, termen folosit pentru formațiunile participante la alegeri, fără să precizeze despre ce partid este vorba.
SotaVision, o publicație independentă rusă, a relatat duminică faptul că alegătorii au semnalat probleme la sistemele electronice de înregistrare din secțiile de votare din Moscova. Potrivit publicației, oamenii nu au primit buletine de vot pe hârtie și au fost îndrumați să voteze prin intermediul unui terminal electronic.
Leonid Volkov, un apropiat al fostului lider al opoziției ruse Aleksei Navalnîi, a sugerat că presupusa defecțiune a sistemului utilizat pentru eliberarea buletinelor de vot pe hârtie în Moscova ar fi putut fi provocată intenționat, pentru a-i determina pe alegători să voteze electronic. „Cereți un buletin de vot pe hârtie!”, a scris el duminică pe X.
În fața secțiilor de votare s-au format cozi, după ce numeroși alegători au refuzat să voteze electronic.
După ce le-a cerut susținătorilor să anuleze buletinele pentru listele de partid, liderul formațiunii Iabloko, Nikolai Rîbakov, a votat duminică la Sankt Petersburg. Buletinul său era acoperit cu mesaje scrise cu verde aprins: „Pentru libertate”, „Pentru pace” și „Iabloko”.
Opoziția rusă din străinătate organizează proteste
Opoziția rusă aflată în exil, inclusiv Iulia Navalnaia, văduva lui Aleksei Navalnîi, le-a cerut rușilor care se opun războiului să meargă la vot duminică, la prânz.
Mii de ruși aflați în Armenia au participat la scrutin, formând cozi în fața Ambasadei Rusiei din capitala Erevan. Unii dintre ei s-au alăturat manifestației antiguvernamentale și împotriva războiului „Prânzul pentru o Rusie pașnică”, ținând pancarte cu mesaje împotriva războiului și a lui Vladimir Putin.
Mark Podberezin, jurnalist, a declarat că membri ai comisiei electorale de la Erevan au făcut comentarii pe care le-a perceput drept „intimidare directă”. El a spus că a auzit remarci de tipul: „Mai devreme sau mai târziu va trebui să vă întoarceți în Rusia, să țineți minte asta”.
Lidiya Klimenko a spus că nu crede că votul său va avea vreun impact real. În opinia sa, cel mai important lucru era „să vezi alți oameni care sunt, de asemenea, împotriva războiului, să fii împreună cu ei pentru aceeași cauză”.
În Germania, alegătorii au votat la Ambasada Rusiei din Berlin. Andrei Pivovarov, disident și fost șef al organizației Open Russia, s-a adresat protestatarilor adunați în fața clădirii.