Primul mare oraș al lumii care va rămâne complet fără apă. Oamenii se luptă deja pentru supraviețuire

Un mare oraș al lumii este în pericol să rămână complet fără apă, avertizează experții citați de The Guardian.

Este vorba despre capitala Afganistanului, Kabul.

Aici, nivelul din acvifere a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu din cauza urbanizării rapide și a schimbărilor climatice, potrivit unui raport al ONG-ului Mercy Corps.

Aproape jumătate din forajele orașului – care reprezintă principala sursă de apă potabilă pentru locuitorii din Kabul – au secat, iar în prezent extracția depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi pe an.

Dacă aceste tendințe vor continua, toate acviferele din Kabul vor fi goale încă din 2030.

Acest scenariu sumbru reprezintă o amenințare existențială pentru cei șapte milioane de locuitori ai orașului.

„Ar trebui să se depună eforturi susținute pentru a documenta mai bine această situație și pentru a atrage atenția internațională asupra necesității de a aborda criza”, spune Dayne Curry, directorul Mercy Corps Afganistan. 

„Lipsa apei înseamnă că oamenii își părăsesc comunitățile. În cazul în care comunitatea internațională nu abordează nevoile de apă ale Afganistanului, acest lucru va duce la o migrație și mai mare și la mai multe greutăți pentru poporul afgan”, adaugă ea.

Apa din Kabul, puțină și contaminată

O altă provocare pentru capitala afgană este contaminarea apei care încă le este furnizată locuitorilor.

Raportul Mercy Corps menționează în acest sens că până la 80% din apele subterane din Kabul sunt considerate nesigure. Ele prezintă niveluri ridicate de infestare cu scurgeri din canalizare, având salinitate și arsenic în cantități mari.

Toate aceste elemente au făcut din accesul la apă o luptă zilnică pentru oamenii din Kabul.

Unele gospodării cheltuiesc până la 30% din veniturile lor pe apă.

Mai mult de două treimi au acumulat datorii legate de apă.

„Afganistanul se confruntă cu multe probleme, dar această penurie este una dintre cele mai grave”, explică Nazifa, o profesoară care locuiește în cartierul Khair Khana din Kabul. „Fiecare gospodărie se confruntă cu dificultăți, în special cele cu venituri mici. Pur și simplu, nu există apă de fântână adecvată și de bună calitate”, subliniază ea.

Unele companii private profită de criză, săpând noi fântâni și extrăgând cantități mari de apă, pe care apoi o vând locuitorilor orașului la prețuri de speculă.

„Obișnuiam să plătim 500 de afgani (echivalentul a 6,3 euro, n.r.) la fiecare 10 zile pentru a ne umple canistrele de la cisterne. Acum, aceeași cantitate de apă ne costă 1.000 de afgani. Situația s-a înrăutățit în ultimele două săptămâni. Ne temem că va deveni și mai scumpă”, se plânge Nazifa.

În mai puțin de un sfert de secol, populația din Kabul a crescut nesustenabil pe șapte ori, de la mai puțin de 1 milion de locuitori în 2001. Acest lucru a transformat drastic cererea de apă.

Incapacitatea administrativă și regimul taliban au perpetuat problema de-a lungul deceniilor.

Problema apei în Afganistan costă sute de milioane de dolari

La începutul anului 2025, biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare a anunțat că partenerii săi au primit doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru implementarea programelor planificate de alimentare cu apă și canalizare în Afganistan.

O sumă suplimentară de 3 miliarde de dolari din fondurile internaționale pentru apă și canalizare a fost înghețată de la revenirea talibanilor la putere în august 2021, după retragerea americană.

Măsura recentă a SUA de a reduce cu peste 80% finanțarea USAID sub administrația Trump a agravat criza.

„Totul depinde foarte mult de ajutorul extern. Putem cheltui milioane de dolari pentru soluții pe termen scurt în domeniul apei și putem spune că am rezolvat problema, dar această nevoie va continua să existe până când vor exista investiții mai bune pentru soluții pe termen lung. Iar aici, guvernele străine se opresc, din cauza dinamicii politice”, avertizează Dyane Curry.

Conducta râului Panjshir este un proiect care, dacă ar fi finalizat, ar putea reduce dependența excesivă a orașului de apele subterane și ar putea aproviziona două milioane de locuitori cu apă potabilă. Fazele de proiectare au fost finalizate la sfârșitul anului 2024 și se așteaptă aprobarea bugetului.

Expert afgan: Dacă nu acționăm imediat, nu vom avea scăpare

Guvernul taliban caută momentan investitori pentru a completa costul de 170 de milioane de dolari.

„Nu avem timp să stăm și să așteptăm bugetele. Suntem prinși într-o furtună din care nu vom mai avea scăpare dacă nu acționăm imediat”, avertizează dr. Najibullah Sadid, cercetător în domeniul gestionării resurselor de apă și membru al Rețelei profesioniștilor afgani din domeniul apei și mediului.

„Locuitorii din Kabul se află într-o situație în care trebuie să aleagă între hrană și apă. Cu toate acestea, localnicii cu care am vorbit sunt în continuare dispuși să investească puținul pe care îl au într-o soluție durabilă. Proiectul care va avea cel mai rapid impact este prioritar. Trebuie doar să începem de undeva”, conchide el.