În timp ce ochii experților europeni în securitate și ai publicului sunt ațintiți asupra Poloniei și a țărilor baltice, care se confruntă cu amenințări sporite, o altă parte a frontierei de est a NATO este supusă unei presiuni constante. Aceasta trebuie să se apere, chiar și fără un guvern adecvat și cu finanțele publice în declin, scrie EUObserver, despre situația din România.
„Nu sunt singuri. Suntem acolo să-i protejăm, zi și noapte, șapte zile pe săptămână, tot anul. Când sunt în vacanță, când sunt la serviciu, suntem acolo sus. Poate că nu ne puteți vedea, dar vă vom proteja”, a spus pilotul român de F-16 care a doborât două drone rusești în 24 de ore, în weekend.
Interviul a fost publicat de Ministerul Apărării Naționale din România, fără a dezvălui identitatea pilotului.
De vinerea trecută, pe parcursul weekendului, trei drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc, câte una în fiecare zi. Piloții români de F-16 nu și-au asumat niciun risc cu ele și le-au doborât pe toate.
Vânătoarea de drone din weekend nu a fost primul „rodeo” al piloților români. Un avion de vânătoare românesc doborâse deja o dronă anterior, în timpul unei misiuni de poliție aeriană în țările baltice.
Totuși, eliminarea unor drone ale Rusiei pe teritoriul României a fost un succes de care aveau nevoie Ministerul Apărării și armata română.
România a fost martora a peste 80 de incursiuni ale dronelor în spațiul său aerian de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. În prezent, incursiunea dronelor are loc aproape în fiecare săptămână.
Dar cel mai grav incident a avut loc în luna mai. Una dintre drone a lovit o clădire rezidențială din Galați, rănind o mamă și copilul acesteia, producând primele victime europene ale războiului rusesc în afara Ucrainei.
Incidentul a stârnit o dezbatere în rândul publicului din România despre motivul pentru care armata țării nu a atacat drona și nu i-a protejat pe locuitori.
„Probabil acesta a fost un fel de declanșator la nivel național al reacției pe care am avut-o”, spune analistul militar Radu Tudor. Simplu spus, autoritățile militare din România au decis că e de ajuns și i-au sfătuit pe piloți să angajeze drone inamice atunci când este posibil.
„Credem că acesta este de fapt un test rusesc”, explică analistul Radu Magdin. „Nu este o coincidență că, zi după zi, continuă să trimită drone.”
Deși piloții de avioane de vânătoare au trecut „testul” rusesc cu brio, nu este ideal, mai spun experții români, ca dronele rusești ieftine să fie doborâte de rachete în valoare de jumătate de milion de euro.
Deși țările NATO caută alternative mai ieftine de combatere a dronelor, Radu Tudor explică faptul că aliații se mișcă încă prea încet.
România a achiziționat deja sistemul anti-dronă MEROPS, care, în esență, lansează o dronă mică cu aripi pentru a distruge UAV-ul inamic. Totuși, țara nu a reușit încă să integreze această soluție în sistemul său de apărare, întrucât a primit-o abia luna trecută.
În ciuda faptului că Ucraina a dezvoltat deja soluții eficiente pentru doborârea dronelor rusești Shahed, țările NATO nu pot întotdeauna să le adopte pentru propria apărare, deoarece armamentul trebuie să respecte standardele generale aplicate în cadrul alianței.
Deși doborârea dronelor cu avioane de vânătoare ar putea părea o măsură disproporționată, interceptarea cu succes a UAV-ului inamic contribuie la îmbunătățirea moralului populației în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale pentru apărare, care vor atinge 2,8% din PIB în acest an. În timp ce unele țări baltice alocă deja peste 5% din PIB, pentru România această cifră este semnificativă.
Deficitul bugetar al țării a rămas cel mai ridicat din UE în ultimii ani, iar guvernul a fost nevoit să implementeze măsuri de austeritate pentru a-l limita.
În pofida dificultăților, România continuă să investească în apărare, comandând 32 de avioane de vânătoare F-35. „Este ceva incredibil pentru noi. Îmi amintesc cum, în anii '90, scriam în calitate de jurnalist despre un alt accident al unui MiG-21 soldat cu moartea multor piloți tineri și cum, timp de 25 de ani, am sperat să avem măcar un singur F-16”, spune Tudor.
În prezent, România deține aproape 70 de avioane F-16 și găzduiește centrul european de instruire pentru acest tip de aeronavă, unde se antrenează atât piloți români, cât și ucraineni.
De asemenea, România este singura țară NATO de pe flancul estic care dispune de trei sisteme Patriot. „România stă mult mai bine decât acum zece ani în ceea ce privește postura defensivă”, afirmă analistul.
Cu toate acestea, din punct de vedere politic, spune Tudor, situația României nu ar putea fi mai precară.
Țara a rămas fără un guvern legitim din luna mai, după destrămarea coaliției largi a partidelor pro-europene.
În prezent, partidul suveranist și anti-european AUR – pe care Tudor îl consideră, în fapt, pro-rus – a ajuns la o cotă de 34% în sondajele publicate duminica trecută de institutul Curs, devansând toate celelalte partide politice din România.
Se preconizează că blocajul politic va persista cel puțin până în august, iar rezolvarea acestuia rămâne incertă. „Sunt multe probleme. Știm că sunt valuri mari. Știm că e furtună, dar nimeni nu știe încotro ne îndreptăm”, afirmă Tudor.
Deși liberalii și social-democrații – pilonii guvernului român care a căzut – s-au confruntat în dispute aparent insurmontabile, momentele de unitate reapar atunci când sunt în joc chestiuni esențiale.
Chiar miercuri, partidele și-au unit forțele pentru a adopta legile necesare utilizării celor 16 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană pentru împrumuturile SAFE, un mecanism de finanțare la costuri reduse a reînarmării europene. De asemenea, Parlamentul României a reușit să salveze un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență, esențial pentru a evita pierderea a aproximativ 8,5 miliarde de euro din fondurile europene.
Cu toate acestea, chiar și în absența unui guvern funcțional și pe fondul crizei economice și al polarizării sociale, armata își continuă activitatea, iar doborârea dronelor rusești sunt dovada acestui lucru, concluzionează EUObserver.