Peste două treimi dintre gospodăriile din România care ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie (67,5%) și mai mult de trei sferturi dintre cele aflate în forme extreme de sărăcie energetică (76,3%) se află în mediul rural, arată Raportul Anual pe 2024 publicat, marți, de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Sărăcia energetică cauzată de supra-consum (indicator 2M), asociat cu ineficiența locuințelor sau așteptări ridicate de confort, este aproximativ comparabilă în cele două medii - rural (50,1%) și urban (49,9%). Singurul indicator pentru care mediul urban înregistrează un nivel mai ridicat este 10% (gospodăriile care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie).
Datele analizate în raport relevă faptul că 35,6% dintre gospodăriile din România folosesc în continuare sobe pe lemne, dintre care 88% sunt localizate în mediul rural. În același timp, aproximativ 80% dintre gospodăriile din mediul rural se încălzesc încă în mod preponderent cu lemn și mai izolat cu gaz sau centrale cu peleți, aceste din urmă fiind în rândul gospodăriilor înstărite care pot susține costurile de investiție.
În ceea ce privește mediul urban, gospodăriile utilizează preponderent centrale pe gaz, datorită accesului mai bun la rețea. De asemenea, încălzirea electrică este prezentă mai frecvent în mediul urban, fie ca soluție alternativă în gospodării vulnerabile, fie datorită accesului la surse regenerabile.
Raportul de specialitate evidențiază faptul că deconectările de la rețelele de energie - un fenomen prezent mai ales în mediul urban - sunt cauzate în principal de incapacitatea gospodăriilor de a achita facturile.
„Un alt aspect important de subliniat este că în România sărăcia energetică este încă asociată cu precădere nevoilor de încălzire ale gospodăriilor. Deși Legea 226/2021 definește sărăcia energetică în sens larg, nevoia de răcire pe timp de vară în contextul schimbărilor climatice, tot mai puternic resimțite, nu este încă luată în considerare.
Accesul limitat la tehnologii moderne de încălzire evidențiază fenomenul de captivitate energetică - situația în care gospodăriile nu pot migra spre soluții mai eficiente și mai accesibile. Această lipsă de alternativă limitează capacitatea familiilor de a-și satisface nevoile energetice de bază la costuri suportabile.
Dincolo de accesul limitat sau inexistent la gaze naturale, multe zone rurale au infrastructură energetică învechită sau lipsesc complet rețelele de distribuție moderne, ceea ce face dificilă integrarea surselor de energie regenerabilă”, se menționează într-un comunicat al ORSE.
Totodată, specialiștii susțin că în multe zone rurale populația este în mare parte îmbătrânită, ceea ce poate reduce capacitatea comunității de a investi și de a adopta noi tehnologii.
„Implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare, necesită investiții inițiale care pot fi prohibitive pentru gospodăriile cu venituri reduse.
Totodată, lipsa de cunoștințe și abilități tehnice pentru instalarea și întreținerea sistemelor de energie regenerabilă poate fi o barieră semnificativă.
La aceasta se adaugă faptul că mulți locuitori ai zonelor rurale nu sunt conștienți de beneficiile și posibilitățile oferite de sursele de energie regenerabilă și de măsurile de eficiență energetică”, se mai arată în raportul ORSE.
În acest context, una dintre soluțiile propuse de către reprezentanții organizației de profil se referă la crearea de programe de finanțare (ex: credite cu dobândă redusă) și subvenții pentru gospodăriile cu venituri reduse care doresc să investească în proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă.
Alte propuneri sunt legate de: consolidarea capacității administrațiilor publice locale sub autoritatea ghișeelor unice de a identifica nevoile din comunități și de a produce soluții adaptate, respectiv de a facilita accesul gospodăriilor la programe remediale; campanii de informare și programe de formare pentru a crește gradul de conștientizare privind beneficiile utilizării tehnologiilor moderne și abilitățile tehnice ale locuitorilor din zonele rurale; încurajarea proiectelor de comunități de energie din surse regenerabile, unde mai multe gospodării - sau întreaga comunitate - pot investi împreună în soluții de energie regenerabilă; investiții guvernamentale pentru extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice în zonele rurale. Promovarea și finanțarea proiectelor de micro-rețele (microgrids), care să asigure un acces stabil și eficient la energie pentru comunitățile izolate.
Raportul Anual pentru anul 2024, publicat de ORSE, cuprinde o nouă evaluare a sărăciei energetice la nivel național, pe baza datelor disponibile publicate de Institutul Național de Statistică din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023).
ORSE este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea 'Babeș-Bolyai' din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.