China a lansat o nouă ofensivă economică, impunând în ultima lună controale la export pentru zeci de tehnologii, de la drone și inteligență artificială până la echipamente pentru panouri solare și procese folosite în producția de medicamente. Este un semnal clar că Beijingul vrea ca restul lumii, inclusiv Europa, să rămână dependentă de fabricile sale, chiar în momentul în care tot mai multe guverne încearcă să scape de această dependență, scrie The New York Times.
Se numără printre cele mai mari mașinării din lume: cilindri uriași de oțel, unii lungi cât un teren de fotbal, echipați cu discuri rotative care pot sfărâma roca pentru a face loc drumurilor și căilor ferate. Cunoscute sub numele de mașini de forat tuneluri, ele sunt fabricate de doar câteva companii, în mare parte în fabrici din China.
India le folosește pentru a săpa tuneluri, inclusiv în Himalaya, ca să-și îmbunătățească capacitatea de a trimite trupe pentru apărarea graniței disputate cu China. Însă, începând de luna viitoare, Beijingul va putea, cel mai probabil, să decidă dacă India mai are voie să le cumpere.
Aceste mașini fac parte dintr-un efort mai amplu al Chinei de a controla tot ce pleacă din fabricile și laboratoarele sale spre alte țări. În ultima lună, Beijingul a luat măsuri pentru a controla exporturile a zeci de tehnologii, printre care drone, modele și agenți de inteligență artificială, precum și anumite procese folosite la dezvoltarea medicamentelor avansate și la fabricarea panourilor solare.
Această ofensivă ar putea să le facă mult mai dificil companiilor din Statele Unite și din alte țări să construiască fabrici de echipamente solare care să concureze cu producătorii chinezi. Iar în curând ar putea deveni mai greu pentru oricine din afara Chinei să aibă acces la cele mai noi și mai performante modele chinezești de inteligență artificială.
Restricțiile planificate arată că Beijingul își dublează miza pe strategia de a face fabricile chinezești indispensabile pentru restul lumii, chiar în momentul în care multe guverne sunt alarmate de dependența țărilor lor de China și încearcă să o reducă.
În Statele Unite, îngrijorarea legată de controlul Chinei asupra pământurilor rare a determinat guvernul să relanseze industria americană de extracție și procesare a acestor minerale.
În Europa, Japonia și alte regiuni, guvernele încearcă să-și recâștige capacitatea de a produce antibiotice și substanțe active pentru medicamente, multe dintre ele venind acum din China. În India, ministrul Transporturilor le-a cerut companiilor să fabrice local mașini de forat tuneluri.
Pentru liderul chinez Xi Jinping, aceste controale reprezintă materializarea unui plan schițat cu ani în urmă, când pandemia a scos la iveală dependența Chinei de alte țări pentru echipamente medicale avansate, precum ventilatoarele și sistemele de menținere a vieții, dar și pentru materii prime și componente specializate.
Atunci, Xi a anunțat că China va dezvolta tehnologii în industrii precum trenurile de mare viteză, energia regenerabilă și telecomunicațiile. Astfel, China ar fi devenit nu doar mai autonomă, ci ar fi și descurajat alte țări să încerce s-o izoleze.
Pregătiri pentru o „mare luptă” cu Occidentul
Xi Jinping a prezentat China ca fiind prinsă într-o luptă îndelungată cu Occidentul, despre care crede că încearcă să-i oprească ascensiunea.
Beijingul are nevoie de pârghii prin care să se asigure că poate obține în continuare ceea ce îi trebuie de la alte țări, adică piețele lor de desfacere și tehnologii avansate precum motoarele de avion și cipurile de top, a explicat Kirsten Asdal, fondatoarea Asdal Advisory, o firmă de consultanță specializată în cercetarea politică a Chinei.
„Xi și partidul se consideră, în mod natural, asediați” de Occident, explică ea, și „au urmărit o confruntare, mai devreme sau mai târziu, ori de câte ori vor avea ocazia și capacitatea necesare”.
Pe plan intern, Partidul Comunist a prezentat efortul Chinei de a deveni o putere industrială și tehnologică drept o luptă pentru supraviețuire, care amintește de bătăliile din trecutul revoluționar al partidului.
În ultimele zile, partidul a invocat în repetate rânduri Marșul cel Lung, retragerea strategică epică de aproximativ 9.600 de kilometri a Armatei Roșii, care a consolidat conducerea lui Mao Zedong și a devenit mitul fondator al triumfului împotriva unor șanse imposibile. Apelând la această istorie, partidul ar putea încerca să-i liniștească pe chinezii de rând că rezistența sub conducerea sa va ajuta China să treacă printr-o perioadă de creștere economică mai lentă, o criză imobiliară prelungită și o ostilitate tot mai mare din partea altor state.
Într-un editorial recent de pe prima pagină, dedicat aniversării a 90 de ani de la Marșul cel Lung, People’s Daily, publicația oficială a partidului, a cerut țării să se „concentreze pe tehnologiile cheie esențiale aflate în «strânsoare»” și să „întărească coloana vertebrală chineză” a autonomiei.
Într-o referire clară la Statele Unite, editorialul a lăudat China pentru că a rezistat tarifelor vamale și războaielor comerciale și i-a îndemnat pe cititori să se pregătească pentru o „mare luptă”.
Apelul de a controla punctele tehnologice critice a fost comparat chiar cu modul în care Armata Roșie a preluat „inițiativa strategică” pe câmpul de luptă pentru a-i învinge, în cele din urmă, pe naționaliști.
China a afirmat că recentul val de controale la export și regulile propuse sunt necesare pentru a proteja interesele companiilor chineze. Țara a investit decenii și miliarde de dolari pentru a ajunge să domine, de exemplu, producția de echipamente solare și susține că trebuie să restricționeze exportul echipamentelor esențiale pentru a-i împiedica pe concurenți să-i copieze lanțul de aprovizionare pe propriul teritoriu.
China a mai spus că sunt necesare controale suplimentare pentru a se proteja de amenințările la adresa securității naționale.
„China începe să analizeze mai sistematic ce tehnologii și echipamente pot fi exportate, cui ar trebui vândute și care va fi destinația lor finală”, a declarat Sun Chenghao, expert în relații externe la Universitatea Tsinghua din Beijing.
El a explicat, de exemplu, că riscul ca inteligența artificială să fie folosită pentru atacuri cibernetice sau ca mașinile de forat tuneluri și cele de dragat să fie folosite de armate împotriva Chinei reprezintă motive legitime pentru ca Beijingul să verifice unde ajung aceste tehnologii.
Lecția învățată de la Statele Unite
Controalele propuse ar putea face parte și din schimbul de lovituri dintre China și Statele Unite din ultimele luni, în ciuda unui armistițiu comercial mai larg. Administrația Trump a inclus BGI, o importantă companie chineză de genomică, pe o listă neagră comercială care vizează interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată în China. Anterior, Departamentul Trezoreriei propusese reglementări care le-ar interzice companiilor și investitorilor americani să cumpere participații în firme chineze de biotehnologie.
Președintele Donald Trump și Xi Jinping urmează să se întâlnească în China mai târziu în această lună și luna viitoare la Miami.
Restricțiile și sancțiunile americane împotriva Chinei au învățat Beijingul că marile puteri au nevoie de arme economice la fel de mult cum au nevoie de portavioane și rachete cu rază lungă de acțiune, spun unii analiști.
Washingtonul le-a tăiat mai întâi accesul la cipurile și software-ul americane pentru doi dintre cei mai mari giganți tehnologici ai Chinei, Huawei și ZTE, apoi a restricționat la scară largă exporturile de cipuri avansate către China, măsuri care continuă să afecteze ambițiile chineze în domeniul inteligenței artificiale.
În timpul războiului comercial cu a doua administrație Trump, Beijingul a blocat exporturile către Statele Unite de pământuri rare, mineralele necesare pentru fabricarea avioanelor de luptă, a mașinilor și a tehnologiilor de zi cu zi. Asta a forțat Washingtonul să accepte un armistițiu.
Unii analiști chinezi se tem că strategia Beijingului privind pământurile rare a avut chiar prea mult succes. Statele Unite și mulți dintre aliații și partenerii lor se grăbesc acum să găsească surse alternative.
O parte din avalanșa de controale chinezești din această lună a avut ca scop crearea unor noi puncte de presiune.
„China se teme că ar putea pierde «cartea pământurilor rare»”, a spus Zhao Minghao, specialist în relații internaționale la Universitatea Fudan din Shanghai. „Așadar, ce alte cărți mai are China în mână? Cum poate contracara eficient sancțiunile sau tarifele americane? Cred că Beijingul tratează acum această chestiune ca pe o prioritate absolută”.
Un pariu costisitor
Concentrarea obsesivă a Chinei pe autonomia tehnologică vine însă cu riscuri pentru Beijing.
Economiștii îndeamnă de mult timp guvernul chinez să investească în pensii, sănătate și ajutoare de șomaj, pentru ca oamenii să se simtă suficient de în siguranță încât să cheltuiască.
„Această obsesie pentru dezvoltarea și protejarea tehnologiei duce la o alocare greșită și masivă a resurselor în China, care generează o creștere economică mai lentă și o datorie mai mare”, explică Scott Kennedy, cercetător specializat în economia chineză la Center for Strategic and International Studies din Washington.
Noile controale ar putea alarma și alți parteneri comerciali, precum Europa, deja îngrijorată de avalanșa de exporturi chinezești ieftine.
„Acest tip de afaceri bazate pe amenințări nu va fi ceva sustenabil”, susține Kennedy.
Chiar și unii analiști chinezi recunosc pericolul.
„Dacă incertitudinea devine prea mare, clienții ar putea căuta alternative”, a declarat Sun Chenghao, de la Universitatea Tsinghua.
Acest lucru se întâmplă deja în India. Experții spun că China blocase exporturile de mașini de forat tuneluri încă din 2024, înainte de a le include pe lista controalelor la export. Drept urmare, India a fost nevoită să caute alți furnizori.
Totuși, New Delhi a avut puține modalități de a riposta, pentru că legăturile sale economice cu China erau foarte slabe, a explicat Pranay Kotasthane, coordonatorul Programului de Geopolitică a Tehnologiilor Avansate din cadrul Takshashila Institution din Bengaluru, India.
„China își extinde fără discernământ sfera controalelor la export, incluzând echipamente de bază care nici măcar nu sunt strategice”, a adăugat el. „Ei demonstrează că, în orice conflict politic, pot riposta folosindu-se de pârghiile industriale”.