Razele cosmice ar putea susține viața extraterestră, chiar și pe lumi înghețate și întunecate, cum sunt Enceladus și Marte

Viața ar putea exista în locuri unde nu ne-am aștepta niciodată: în adâncurile înghețate ale unor lumi precum Marte, Europa sau Enceladus. Nu soarele, ci razele cosmice ar putea fi sursa de energie care să o susțină, arată un nou studiu publicat în International Journal of Astrobiology pe 28 iulie, scrie Live Science.

De obicei, căutarea vieții extraterestre începe în așa-numita „zonă Goldilocks” - regiunea din jurul unei stele unde temperaturile sunt „nici prea mari, nici prea mici” pentru ca apa lichidă să existe la suprafață.

Dar oamenii de știință spun acum că e cazul să ne uităm și în altă parte: în „zona locuibilă radiolitică”, acolo unde radiațiile cosmice pot genera suficientă energie pentru a declanșa reacții chimice esențiale vieții.

„Viața ar putea supraviețui în mai multe locuri decât ne-am imaginat vreodată”, explică Dimitra Atri, astrofizician la New York University Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, coautor al studiului. 

„În loc să căutăm doar planete calde și scăldate de lumină, putem lua în calcul și locuri reci și întunecate, atâta timp cât au apă sub suprafață și sunt expuse razelor cosmice”, mai spune acesta.

Cum funcționează mecanismul

Razele cosmice sunt particule extrem de energice, accelerate de stele, supernove sau chiar găuri negre, care se deplasează aproape cu viteza luminii. Pe Pământ, atmosfera groasă le blochează. Dar pe planete cu atmosfere subțiri, cum e Marte, ele pot pătrunde până la sol și chiar în subteran.

Simulările pe calculator realizate de cercetători arată că, odată ajunse în straturile de gheață și apă subterană, aceste raze pot rupe moleculele de apă și elibera electroni, printr-un proces numit electroliză. 

Rezultatul? O posibilă sursă de energie suficient de puternică pentru a hrăni - și poate chiar a declanșa - forme de viață.

Unde avem cele mai mari șanse

Cercetătorii au calculat că Enceladus, luna înghețată a lui Saturn, are cel mai mare potențial de a susține viața, urmată de Marte și Europa, satelitul lui Jupiter. 

În anii următori, astrobiologii vor analiza aceste lumi cu ajutorul unor instrumente precum telescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array și misiunea NASA Europa Clipper, aflată acum în drum spre satelitul jovian.

Concluziile studiului depășesc însă granițele sistemului nostru solar. 

„Această descoperire schimbă modul în care ne gândim la locurile unde ar putea exista viață”, subliniază Atri.