Industria tutunului trece printr-o transformare profundă, impulsionată de inovație și de nevoia de a proteja sănătatea publică. Bill Wirtz, analist de politici la Consumer Choice Center, susține că succesul acestei tranziții depinde de reglementări proporționale, bazate pe dovezi științifice, și de respectarea alegerilor consumatorilor. O echipă antena3.ro a discutat cu acesta în cadrul evenimentului Technovation 2025 organizat de Philip Morris International în Neuchatel, Elveția.
Schimbarea paradigmei: de la țigări combustibile la alternative cu risc redus
Bill Wirtz subliniază că asistăm la o schimbare majoră, nu doar în industrie, ci și la nivelul comportamentului consumatorilor. „Companiile se schimbă pentru că văd un avantaj financiar, dar, în același timp, obțin o bază de consumatori dispuși să renunțe la țigări în favoarea unor produse alternative care furnizează nicotină într-un mod care nu îi ucide. Iar aceasta, până la urmă, ar trebui să fie obiectivul suprem: să venim în întâmpinarea oamenilor acolo unde se află.”
Riscurile reglementărilor excesive și efectele neintenționate
Wirtz avertizează că interdicțiile dure și taxarea disproporționată nu duc la renunțarea la nicotină, ci îi împing pe consumatori înapoi către fumat sau pe piața neagră. „Dacă interzici tot și pui bariere nerezonabile, oamenii nu renunță la nicotină – ci doar se întorc la fumat”. Exemplele din Olanda și alte state europene arată că interzicerea aromelor sau creșterea taxelor pe produsele cu risc redus determină revenirea la țigări, cu toate costurile aferente pentru sănătate și economie.
Modele de succes: Suedia, Marea Britanie, Japonia
Statele care au adoptat politici publice clare și au asigurat accesul la alternative cu risc redus au înregistrat scăderi semnificative ale fumatului. Suedia are astăzi cea mai mică rată a fumatului din lume, aproximativ 5%, datorită unei combinații de reglementări inteligente și produse precum snus-ul.
OMS și provocările ideologice
Bill Wirtz critică abordarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe care o consideră prea ideologică și insuficient ancorată în dovezi. „OMS nu recunoaște beneficiile reducerii nocivității tutunului și promovează doar renunțarea completă, deși această strategie nu funcționează pentru majoritatea fumătorilor”.
Dezinformarea și lipsa de educație științifică
Un obstacol major identificat de Wirtz este dezinformarea persistentă, atât în rândul publicului, cât și al decidenților politici. Mulți factori de decizie nu țin cont de dovezi, ci de instinct sau de declarațiile anterioare, ceea ce face dificilă schimbarea de paradigmă. „Percepția eronată că nicotina provoacă boli asociate fumatului este larg răspândită, deși nu există dovezi științifice solide în acest sens”.
Inovația și reglementarea: un echilibru necesar
Wirtz consideră că reglementările trebuie să fie suficient de flexibile pentru a permite inovația, fără a bloca accesul la produse mai sigure. „Inovația a apărut tocmai pentru că reglementarea nu a fost excesivă la început”.
Bill Wirtz pledează pentru reglementări bazate pe riscul real al fiecărui produs, pentru informare corectă și pentru implicarea activă a consumatorilor în dialogul public. „Un viitor fără fum nu este doar posibil, ci și din ce în ce mai aproape, dacă politicile publice vor ține cont de nevoile reale ale utilizatorilor și de dovezile științifice”.