Reţelele sociale „nu sunt sigure pentru adolescenți“, avertizează un nou raport, a relatat publicaţia The Independent. O analiză a cercetărilor a identificat „dovezi convingătoare“ că utilizarea aplicațiilor de social media este indirect legată de depresie și anxietate. Se pare că efectele sunt îngrijorătoare în special în cazul fetelor adolescente din țările vorbitoare de limbă engleză și din Europa de Vest, conform Raportului Mondial privind Fericirea 2026.
Reţelele sociale „nu sunt sigure pentru adolescenți“, avertizează Raportul Mondial privind Fericirea 2026
Conform sursei citate, platformele de social media „nu sunt sigure“ pentru adolescenți și îi afectează la o „scară masivă“, se arată într-un nou raport.
Specialiştii au notat în raport că designul actual „algoritmic“ al platformelor precum Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și X le transformă în „produse de consum periculoase“ și sugerează că acestea au contribuit semnificativ la creșterea cazurilor de boli mintale.
Raportul Mondial privind Fericirea, publicat joi, analizează date despre fericire și tendințe sociale la nivel global. În raport, cercetători de la New York University (NYU) afirmă că există acum „dovezi copleșitoare“ ale unor „prejudicii directe grave și extinse“, precum șantajul sexual (sextortion) și hărțuirea cibernetică. Aceștia adaugă că există și „dovezi convingătoare“ privind efecte indirecte îngrijorătoare, cum ar fi depresia și anxietatea.
Acest lucru vine în contextul în care guvernul Regatului Unit analizează posibilitatea unei interdicții a rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani. La începutul acestei luni, parlamentarii au respins un vot pentru o interdicție generală, optând în schimb pentru o propunere a guvernului de a oferi miniștrilor puteri suplimentare și mai flexibile, în funcție de rezultatul consultării aflate în desfășurare.
Studii anterioare nu au identificat o corelație clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și creșterea problemelor de sănătate mintală. Cu toate acestea, cercetările au sugerat că funcțiile „dependente“ ale aplicațiilor pot perturba somnul și starea de spirit a tinerilor.
Tinerii care utilizează rețelele sociale mai puțin de o oră pe zi raportează cele mai ridicate niveluri de bunăstare, au spus cercetătorii, mai mari decât cei care nu utilizează deloc rețelele sociale. Însă adolescenții petrec în medie 2,5 ore pe zi pe rețelele sociale.
„Este clar că ar trebui să căutăm cât mai mult posibil să readucem «socialul» în rețelele sociale“, a declarat Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Oxford, care conduce Centrul de Cercetare a Bunăstării și co-editează Raportul Mondial privind Fericirea.
Raportul Mondial privind Fericirea 2026, despre cea mai fericită ţară
Raportul anual, publicat de Centrul de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea din Oxford, a constatat, de asemenea, că Finlanda este cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, alte țări nordice precum Islanda, Danemarca, Suedia și Norvegia clasându-se printre primele 10 țări, a transmis Associated Press.
Acesta a subliniat modul în care evaluările vieții în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut semnificativ în ultimul deceniu și a sugerat că orele lungi petrecute navigând pe rețelele de socializare sunt un factor cheie în această tendință.
O nouă intrare în topul primelor cinci țări de pe listă este Costa Rica, care a urcat pe locul patru în acest an, după ce a urcat în clasament de pe locul 23 în 2023.
Raportul atribuie acest lucru stimulentelor de bunăstare generate de legăturile familiale și alte conexiuni sociale.
„Credem că acest lucru se datorează calității vieții lor sociale și stabilității de care se bucură în prezent“, a subliniat Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Oxford, care conduce Centrul de Cercetare a Bunăstării și co-editează Raportul Mondial privind Fericirea.
Ulterior, oficialul a mai făcut următoarele precizări: „America Latină are, în general, legături familiale puternice, legături sociale puternice, un nivel ridicat de capital social, cum l-ar numi un sociolog, mai mult decât în alte locuri“.
Raportul arată că poziția constantă a Finlandei și a celorlalte țări din Europa de Nord în fruntea clasamentului este legată de o combinație de bogăție, distribuția egală a acesteia, existența unui stat social care protejează oamenii de riscurile recesiunilor și o speranță de viață sănătoasă.
Președintele finlandez, Alexander Stubb, a reacționat joi la faptul că țara sa se află din nou pe primul loc, spunând: „Nu cred că există o poțiune magică, dar ajută să ai o societate care tinde spre libertate, egalitate și dreptate“.
Ca și în anii precedenți, națiunile aflate în zonele cu conflict major sau în apropierea acestora rămân la coada clasamentului. Afganistanul este din nou clasat drept cea mai nefericită țară, urmat de Sierra Leone și Malawi din Africa.
Clasamentele țărilor s-au bazat pe răspunsurile date de aproximativ 100.000 de persoane din 140 de țări și teritorii, cărora li s-a cerut să își evalueze propriile vieți. Studiul a fost realizat în parteneriat cu firma de analiză Gallup și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.