În această primăvară, în adâncurile apelor arctice din apropierea îndepărtatului arhipelag Svalbard, aliații din NATO au surprins submarine rusești care exersau lansarea unei arme secrete, concepute pentru a scoate din funcțiune cabluri submarine critice fără a lăsa nicio urmă, notează Reuters.
Operațiunea clandestină rusă a fost executată de GUGI, direcția Moscovei responsabilă cu operațiunile de luptă submarină. Aceasta a utilizat submersibile de mare adâncime pentru a simula desfășurarea respectivei tehnologii sofisticate și distructive.
O operațiune comună la care au participat Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite a urmărit și a interceptat navele rusești pe mare, au declarat cei doi oficiali sub protecția anonimatului. Navelor li s-a împiedicat finalizarea exercițiului, iar acestea au părăsit ulterior zona.
Marea Britanie și Norvegia au dezvăluit în aprilie că descoperiseră o operațiune rusă secretă în apele arctice. Însă descoperirea noii arme, locația operațiunii și implicarea SUA nu au fost făcute publice până acum.
Această confruntare în adâncurile mării survine într-un moment în care unii oficiali occidentali din serviciile de informații se tem că Kremlinul își intensifică operațiunile de sabotaj în Europa și se pregătește pentru un conflict cu NATO.
Rusia testează Articolul 5 al NATO
Unii analiști americani din domeniul informațiilor sunt tot mai îngrijorați că Rusia ar putea pune la încercare pactul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut sub numele de Articolul 5, au declarat trei oficiali americani. În acest scenariu, distrugerea cablurilor submarine ar putea juca un rol crucial, au precizat oficialii occidentali.
Cablurile – nu mai groase decât un furtun de grădină, întinse pe fundul mării sau îngropate chiar sub acesta – sunt esențiale pentru conectivitatea globală la internet și pentru tranzacțiile financiare. Importanța lor economică și strategică le-a transformat în ținte în conflicte anterioare, inclusiv în Primul și al Doilea Război Mondial, când erau vitale pentru transmiterea ordinelor prin telegraf sau telefon.
Două cabluri submarine din fibră optică, cu o lungime de 1.400 km, care leagă arhipelagul Svalbard de Norvegia continentală, sunt amplasate la adâncimi de până la 2.700 de metri sub nivelul mării. Acestea transportă volume uriașe de date prin satelit, descărcate la stația terestră SvalSat – cea mai mare din lume și parte a rețelei Near Space Network a NASA.
Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de a comenta incidentul. Kremlinul neagă constant implicarea în operațiuni de sabotaj în țările NATO sau planificarea vreunei confruntări.
Unii oficiali occidentali susțin că acțiunile Moscovei vizând statele europene s-au intensificat în ultimele luni, pe măsură ce linia frontului din Ucraina a devenit, în mare parte, statică.
Drone ruseşti au pătruns şi în România
Țări precum Polonia, Lituania și România au confirmat diverse încălcări. Recent, o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle, produsă în luna august, a declanșat o serie de măsuri din partea Germaniei, inclusiv închiderea unui consulat rus la Bonn și a unui centru cultural la Berlin.
În luna august, directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), John Ratcliffe, s-a întâlnit la Moscova cu omologi din serviciile de informații, parțial pentru a avertiza Rusia să nu escaladeze operațiunile de sabotaj în Europa, potrivit a două persoane familiarizate cu situația.
Exerciţiu în Arctica
Simultan cu confruntările pe mare, oficiali britanici și norvegieni au prezentat concluziile lor la Moscova pentru a demonstra că sunt la curent cu noua tehnologie – sperând că acest lucru ar putea determina Rusia să ezite în a o utiliza, au declarat cei doi oficiali occidentali.
Rusia nu a avariat niciun cablu. Exercițiul a vizat simularea desfășurării acestei tehnologii în eventualitatea unui conflict cu NATO, au precizat oficialii. Aceștia au refuzat să ofere detalii despre modul de funcționare a tehnologiei.
Solicitată să comenteze, NATO a direcționat agenția Reuters către autoritățile norvegiene și britanice.
„Prin operațiunea noastră comună, am transmis Rusiei un mesaj clar: nu poate acționa în secret”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, într-un comunicat.
„Am transmis fără echivoc autorităților ruse că orice tentativă de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată și va atrage consecințe”, a spus el. „Nu este în interesul nimănui să escaladeze tensiunile în regiunea arctică.”
Ministerul britanic al Apărării a făcut trimitere la declarațiile din 9 aprilie prin care se recunoștea existența unor tentative de activități clandestine în apele norvegiene și britanice (sau în proximitatea acestora) din partea Direcției Principale de Cercetare în Ape Adânci a Rusiei, cunoscută sub acronimul rusesc GUGI. Atât Washingtonul, cât și Londra au impus sancțiuni acestei direcții care operează în secret.
O eventuală escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO ar putea scoate rapid în evidență importanța strategică a unei întinderi de ape înghețate situate între extremitatea sudică a arhipelagului Svalbard și Norvegia continentală – zonă cunoscută sub numele de „Bear Gap” (Strâmtoarea Ursului) –, a declarat unul dintre oficialii occidentali.
Pentru a ajunge în Atlantic, submarinele nucleare rusești staționate în Peninsula Kola ar trebui să traverseze această porțiune de apă cu o lățime de 400 de mile (aproximativ 640 km), trecând pe lângă Jan Mayen, o insulă vulcanică izolată aparținând Norvegiei.
Marea Britanie a anunțat săptămâna aceasta că, în luna august, a desfășurat forțe pe insula Jan Mayen împreună cu aliați din Norvegia și SUA, în cadrul unui exercițiu menit să demonstreze capacitatea NATO de a opera în comun în regiunea Marelui Nord.
Norvegia intenționează să instaleze, până în 2028, un nou cablu de fibră optică prin care să conecteze arhipelagul Svalbard și insula Jan Mayen de teritoriul continental.
"Ameninţarea rusă în creştere"
Aliații din NATO s-au concentrat pe securitatea infrastructurii submarine după distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream care alimentau Germania cu gaz rusesc. Procurorii germani au pus sub acuzare un cetățean ucrainean care, la momentul atacului, era ofițer al forțelor speciale. Ucraina neagă orice implicare în acest act de sabotaj.
De asemenea, începând cu anul 2023, un număr tot mai mare de nave navighează cu viteză redusă deasupra sau în apropierea infrastructurii submarine sensibile – inclusiv conducte, cabluri electrice și cabluri de telecomunicații – pentru a le cartografia locația; această activitate este cunoscută sub numele de „drifting” (navigare lentă/derivă controlată).
Anul trecut, numărul navelor care au efectuat astfel de manevre în Marea Nordului a crescut cu 52% față de anul precedent, ajungând la 13.079, conform datelor furnizate de Windward, o firmă de analiză a riscurilor maritime; în regiunea Mării Chinei de Sud, activitatea a crescut cu 88%, atingând cifra de 18.401 nave.
Supravegherea infrastructurii în apele internaționale nu este ilegală, însă experții în securitate consideră o astfel de cartografiere amplă drept o pregătire pentru sabotaj.
Această activitate, precum și suspiciunile privind interferențele cu anumite cabluri, au dus la lansarea unor noi inițiative în ianuarie anul trecut, inclusiv sistemul de monitorizare „Baltic Sentry” al NATO și operațiunea „Nordic Warden” condusă de Marea Britanie, ambele reunind forțele navale pentru a intensifica patrularea în jurul infrastructurii critice.
În Marea Baltică – una dintre zonele prioritare de monitorizare – activitatea de acest tip a scăzut cu 5% în 2025 față de anul anterior, ajungând la 526 de nave, potrivit datelor Windward. Compania a precizat că, în perioada octombrie 2023 – sfârșitul anului trecut, cel puțin 11 cabluri submarine au fost avariate sau secționate în Marea Baltică.
„Opinia actuală este că Rusia și China reprezintă, probabil, cele mai active și critice amenințări în mediul subacvatic”, a declarat Ami Daniel, directorul executiv al Windward.
Rețeaua globală de cabluri electrice și de telecomunicații de pe fundul mărilor se extinde anual, pe fondul cererii tot mai mari de date și electricitate – alimentată parțial de inteligența artificială –, iar unii analiști susțin că Europa rămâne vulnerabilă.
„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan: și-a extins considerabil dependența de infrastructura submarină și și-a redus drastic capacitatea de a proteja această infrastructură”, a afirmat Bruce Jones, cercetător principal în cadrul Brookings Institution. „Acum încearcă să-și refacă aceste capacități, deși cu întârziere, în fața unei amenințări rusești tot mai mari.”