Radu Miruță spune că Rusia își va schimba tactica privind dronele, iar România trebuie să se adapteze: „Va fi o o altă reacţie”
Publicat acum 5 ore si 14 minute
Autoritățile militare de la București spun că au dat, în sfârșit, de soluția tehnică prin care aparatele fără pilot trimise de Rusia pot fi neutralizate atunci când violează spațiul aerian al țării. Anunțul a fost făcut sâmbătă de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, la Digi24, și este rezultatul unui șir întreg de analize declanșate de incursiunile tot mai frecvente ale dronelor Kremlinului. „Am găsit cheia acestei dinamici. Metoda funcționează cu succes”, a subliniat ministrul.
Miruță a precizat că interceptările nu se produc la voia întâmplării, ci în urma unui proces de evaluare repetat la intervale regulate în interiorul ministerului.
„România nu a început să doboare drone într-o zi de vineri doar pentru că așa s-a nimerit în calendar. La fiecare zece zile sau două săptămâni, în Ministerul Apărării se face o analiză a evenimentelor recente pentru a vedea ce poate fi îmbunătățit, astfel încât scenariile pe care încă nu le acoperim să fie acoperite. Cea mai simplă soluție ar fi să cumpărăm tehnologie. Am făcut și acest lucru, însă echipamentele nu sosesc imediat. Avem capabilități care au fost amplasate după o anumită filozofie operațională și într-o anumită configurație. Acestea au fost repoziționate permanent. În cazul dronelor ale căror resturi au fost recuperate, s-a realizat inginerie inversă”, a detaliat ministrul, întrebat dacă a analizat, alături de experții din minister, traseele dronelor care au intrat în spațiul aerian al țării.
Analiză tehnică amănunțită, de la sistemul de operare la amprenta termică
Cum s-a ajuns la această soluție? Ministrul a povestit că demersul a pornit de la disecarea propriu-zisă a dronelor prăbușite, ale căror componente au fost studiate bucată cu bucată de specialiști.
„M-am uitat și eu la raportul tehnic privind controlerul acelei drone. În spate există un sistem de operare Linux și diferiți algoritmi care determină deciziile dronei. Au fost analizate inclusiv metodele prin care este redusă amprenta termică a motorului, astfel încât aceasta să scadă sub pragul de detecție. Am analizat și capabilitățile avioanelor de vânătoare, modul în care pot fi redistribuite în teren pentru a crește șansele de interceptare, precum și actualizările care puteau fi făcute într-un timp foarte scurt anumitor sisteme existente. S-a lucrat inclusiv la conectarea radarelor într-o manieră diferită, astfel încât informațiile detectate de un radar să poată ajunge în timp util la un avion de vânătoare aflat într-o altă zonă. Toate aceste măsuri au dus, la un moment dat, la identificarea unei metode care s-a dovedit eficientă pentru doborârea dronelor. Până în acest moment, metoda funcționează cu succes. Dacă vreți, am găsit cheia acestei dinamici”, a declarat Radu Miruță.
Costurile, parțial clasificate
Cât despre banii pe care îi înghit astfel de misiuni, ministrul a preferat să nu avanseze sume precise, invocând regimul informațiilor clasificate. A ținut însă să sublinieze că socoteala reală este mult mai complexă decât prețul unei singure rachete.
„Nu este un calcul care se rezumă doar la costul rachetei, la salariul pilotului, la consumul de combustibil sau la salariile personalului tehnic. Piloții români au un plan de zbor pe care trebuie să îl respecte pentru a-și menține certificarea și, oricum, consumă aceste resurse, indiferent dacă zboară pentru interceptarea unei drone sau pentru un zbor de instruire. Sigur că există niște costuri, însă, din motive ce țin de informațiile clasificate, nu am voie să divulg costul rachetei, salariul pilotului sau alte astfel de detalii”, a spus el.
Ministrul a mai dezvăluit că în spatele interceptărilor reușite se află o echipă restrânsă de cinci piloți, fiecare misiune fiind, în opinia sa, o reușită colectivă, nu meritul unui singur om.
„Nu este un singur pilot. Au fost doi colegi aflați în misiune în Lituania care au doborât prima dronă. Este întotdeauna muncă de echipă. Alți doi piloți au doborât drona de vineri. Unul dintre ei a participat și la misiunea de sâmbătă, iar la misiunea de duminică au fost implicați doi dintre cei cinci piloți care participaseră deja la celelalte interceptări. În total, cinci piloți au fost implicați în aceste misiuni”, a precizat Miruță.
Totuși, cifrele arată că efortul rămâne unul costisitor. Estimările indică o factură de aproximativ 1,5 milioane de euro strânsă în numai trei zile, cât a durat doborârea celor trei drone care au intrat în spațiul aerian național și au fost distruse deasupra județelor Buzău și Tulcea. Grosul acestei sume îl reprezintă rachetele trase de avioanele F-16.
Frecvența incidentelor confirmă, de altfel, miza acestor operațiuni. De la izbucnirea războiului din Ucraina, în vecinătatea graniței României s-au consemnat peste 100 de atacuri rusești. În 33 dintre aceste episoade, aparatele Kremlinului au pătruns efectiv în spațiul aerian românesc, obligând de fiecare dată ridicarea de la sol a avioanelor de luptă, iar resturi de drone au fost găsite pe teritoriul țării în aproximativ 50 de situații.