Se modernizează Unitatea 1 de la Cernavodă: lucrările vor prelungi durata de exploatare a reactorului cu încă 30 de ani
Publicat acum 1 ora si 25 minute
Economia românească a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe fiind în sectorul privat. În același timp, numărul şomerilor a crescut cu circa 51.000 de persoane, potrivit unei analize realizate de Consilium Policy Advisors Group (CPAG), scrie Agerpres.
„La un an după introducerea unui pachet fiscal amplu, care a vizat consumul, munca şi capitalul, o nouă analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că ajustarea a permis progrese importante în reducerea deficitului bugetar, dar, foarte probabil, cu un cost economic mult mai ridicat decât ar fi fost necesar”, arată studiul.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, autorii analizei semnalează pierderea a aproximativ 65.000 de locuri de muncă.
„Economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul şomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%”, susţin autorii analizei.
CPAG estimează că pierderea acestor locuri de muncă generează un cost fiscal anual de minimum 2,5 miliarde de lei, prin taxe şi contribuţii neîncasate, venituri mai mici din TVA şi cheltuieli suplimentare cu indemnizaţiile de şomaj.
„Deteriorarea pieţei muncii reprezintă astfel nu doar o problemă socială şi de competitivitate, ci şi un cost fiscal direct”, se menţionează în document.
Analiza examinează execuţia bugetară până în luna iulie a anului 2026 şi evaluează măsurile adoptate de autorităţi prin raportare la recomandările formulate de CPAG în iunie 2025.
Rezultatele arată că TVA a generat aproape integral veniturile fiscale suplimentare. Pe baza datelor cumulate pentru ultimele 12 luni, veniturile din TVA au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB, uşor peste creşterea totală netă a veniturilor fiscale, de 0,7 puncte procentuale din PIB.
În schimb, impozitul pe profit şi impozitele pe proprietate au rămas în linii mari neschimbate ca pondere în PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale au scăzut de la 11,1% la 10,9% din PIB, în pofida extinderii repetate a bazei de aplicare a CASS.
„Reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026, în primele şapte luni ale anului, reprezintă un progres semnificativ. Totuşi, structura ajustării este la fel de importantă. Taxele au fost majorate asupra consumului, muncii şi capitalului prin mai multe pachete legislative, fără o etapizare suficientă şi fără a proteja componentele cu un rol important pentru ocupare, investiţii şi creştere economică”, susţin autorii studiului.
În iunie 2025, CPAG a propus un pachet mai simplu, construit în jurul unei majorări temporare a cotei efective de TVA, combinată cu îmbunătăţirea colectării, reducerea contribuţiilor sociale şi diminuarea cheltuielilor publice. CPAG avertiza că majorarea simultană a taxelor asupra consumului, muncii şi capitalului nu are logică economică şi riscă să adâncească încetinirea economiei.
La un an distanţă, datele confirmă în mare măsură această evaluare: TVA a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile aplicate muncii şi capitalului au produs efecte adverse în economie fără a genera venituri suplimentare la buget, slăbind bazele economice de care depind veniturile viitoare, susţin specialiştii CPAG.
Creşterea economică a fost, în medie, de -0,5% în ultimele trei trimestre, iar per ansamblu, în ultimii 3 ani a fost de numai 1% pe an, deşi România a beneficiat de unul dintre cele mai importante influxuri de capital european din ultimul deceniu prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
În ceea ce priveşte următoarea etapă a consolidării fiscale, CPAG apreciază că aceasta va fi mai dificilă. România urmăreşte reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2031, de la nivelul maxim de 9,3% înregistrat în 2024.
„Bazele de impozitare au fost însă deja extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se menţin aproape de 42% din PIB. Noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse şi să provoace pierderi suplimentare de activitate economică şi locuri de muncă”, se mai precizează în document.
CPAG recomandă accelerarea măsurilor de reducere a deficitului de încasare a TVA, reducerea costului fiscal al muncii şi reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor dacă încasările din 2026 se vor dovedi structural slabe.
„Pentru IMM-uri sunt necesare măsuri limitate şi temporare, precum rambursări mai rapide de TVA, amortizare accelerată pentru investiţiile în producţia internă şi facilităţi pentru profiturile păstrate şi reinvestite în companii. Aceste măsuri trebuie compensate în mod necesar prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente. Menţinerea traiectoriei de reducere a deficitului rămâne esenţială, însă ajustarea fiscală trebuie să se schimbe de la majorări repetate de taxe către o colectare mai bună, reducerea costului muncii, susţinerea investiţiilor productive şi reformarea structurală a cheltuielilor publice”, notează sursa citată.
CPAG este o organizaţie privată, nonprofit, care realizează cercetare economică în profunzime, pentru a transforma provocările emergente în teme clare şi relevante pentru politicile economice din România.