România este pe primul loc în Europa la fraudele cu locuri de muncă false. Tinerii, cele mai frecvente victime

Aproape unul din trei recrutori este victima furtului de identitate, arată un studiu recent. Tinerii din Generația Z cad pradă anunțurilor false de angajare care „par prea rare ca să le ignori”, în ciuda unor semnale de alarmă evidente, scrie Euronews.

Anunțurile false de angajare au devenit o problemă serioasă în Europa, cu noi cazuri raportate constant pe întreg continentul.

În ultimii ani, Europol și guvernele naționale au cerut insistent celor aflați în căutarea unui loc de muncă să fie extrem de precauți, pe fondul unei creșteri abrupte a tentativelor de fraudă, în special pe platformele online.

Pe măsură ce inteligența artificială și deepfake-urile fac amenințările și mai greu de detectat, LinkedIn a investigat fenomenul și a constatat că aproape unul din trei recrutori din Regatul Unit și Germania a fost victima furtului de identitate cu scopul de a păcăli potențiali candidați.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 4.000 de persoane și a fost împărtășită cu Europe in Motion.

Cum funcționează escrocheria?

Principala tactică folosită de escroci este solicitarea unor plăți în avans – în special pentru locuri de muncă în străinătate care nu există.

Pretextele variază: de la verificări de antecedente la taxe pentru vize, costuri de formare și onboarding, precum și echipamente – telefoane, laptopuri.

Aproximativ 43% dintre candidații din Generația Z din Regatul Unit au declarat că au fost aproape de a cădea victimă unor fraude de angajare, iar 31% au spus că au fost efectiv înșelați.

Cifrele sunt ceva mai mici, dar rămân semnificative, în Germania: aproximativ unul din trei candidați din Generația Z spune că s-a aflat aproape de a fi păcălit.

Cine sunt cele mai vulnerabile victime?

Teama de lipsa locurilor de muncă amplifică riscul.

Deși tinerii au adesea competențe digitale solide, mulți trec cu vederea semnalele de alarmă din cauza fricii de a nu pierde o oportunitate și a costului ridicat al vieții. Astfel, Generația Z are de 3,7 ori mai multe șanse de a fi înșelată decât Generația X, potrivit studiului LinkedIn.

Rezultatele sunt consistente cu alte rapoarte care indică faptul că tinerii sunt grupul „preferat” al escrocilor.

„În toată Europa observăm un mediu de recrutare mai dificil, cu angajări în scădere pe multe piețe europene. Asta îi poate face pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă mai vulnerabili”, spune Oscar Rodriguez, vicepreședinte Product Trust la LinkedIn, pentru Europe in Motion.

„Urgența îi poate face pe candidați să treacă cu vederea semnalele de alarmă obișnuite, și tocmai de aceea investim în instrumente și măsuri de protecție care îi ajută pe utilizatori să ia decizii mai informate în privința credibilității și adaugă pași care îi încurajează să se oprească și să reflecteze pe parcursul căutării unui loc de muncă.”

În prezent, peste 100 de milioane de profesioniști și mai mult de 700.000 de recrutori și-au verificat profilurile pe LinkedIn.

La ce semnale de alarmă trebuie să fii atent?

Dincolo de orice plată solicitată în avans sau de lipsa unui context suficient pe parcursul comunicării, candidații ar trebui să fie atenți la recrutorii care cer informații sensibile devreme în procesul de selecție și la cei care te grăbesc excesiv să iei o decizie.

Mai presus de toate, este esențial să verifici site-ul companiei pentru a-i confirma legitimitatea, precum și existența reală a postului și a recrutorului, înainte de a trece la etapa de aplicare.

Studiul LinkedIn a constatat că aproape jumătate dintre recrutorii din Regatul Unit și Germania au fost contactați proactiv de candidați pentru a verifica dacă un post era real.

Marea majoritate a recrutorilor (67%) recunosc, însă, că a devenit mai greu să construiești încredere.

Tocmai de aceea, „mulți sunt mai transparenți încă de la început în privința postului, companiei și procesului de selecție”, spune Rodriguez, pentru că știu că acum candidații analizează mult mai atent orice abordare.

Unde este riscul cel mai mare și care este impactul financiar?

Un alt studiu, realizat de compania de tehnologie financiară Revolut, a analizat ponderea fraudelor cu locuri de muncă în totalul escrocheriilor raportate companiei în mai multe țări europene.

Deși rata nu este la fel de ridicată ca în cazul altor tipuri de fraudă – cele legate de achiziții sau investiții, de exemplu –, angajările false reprezintă totuși o pondere semnificativă.

România ocupă primul loc, cu aproape o cincime din totalul escrocheriilor, urmată de Spania (12%) și Regatul Unit (8%), în timp ce majoritatea celorlalte țări se situează în jurul a 4-5%.

Cu toate acestea, impactul financiar raportat la totalul escrocheriilor este mult mai mare decât ar sugera simpla numărătoare a cazurilor – în medie 10% în țările analizate. În cele mai grave situații, fraudele cu angajări reprezintă 20% din totalul pierderilor financiare cauzate de escrocherii în Portugalia, 19% în Regatul Unit, 18% în Italia și câte 16% în Germania și România.