Porturile militare Constanţa, Mangalia, Tulcea şi Brăila vor fi protejate împotriva dronelor aeriene printr-un sistem implementat împreună cu Marina Statelor Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de Comandantul Flotilei 56, contraamiralul de flotilă Ciprian Mandachi, citat de agenția Novinite.
Mandachi a explicat că acest sistem are capacitatea de a întrerupe legătura dintre operator şi dronă. Măsura vine pe fondul creșterii numărului de incidente care implică drone aeriene și maritime, asociate războiului din Ucraina vecină.
Sistemul, denumit „Black Talon”, este conceput pentru a detecta și a contracara amenințările care se apropie atât din aer, cât și de pe apă. Portul Constanța va fi prima locație în care va fi instalat sistemul. Echipamentele sunt deja în faza de testare și urmează să devină operaționale până la sfârșitul lunii octombrie, conform sursei citate.
Black Talon este dezvoltat de compania americană SPX Communication Technologies printr-un parteneriat tehnologic între subsidiarele sale, TCI International și Enterprise Control Systems.
› Vezi galeria foto ‹
„Black Talon” va fi instalat și în portul Mangalia de la Marea Neagră și în porturile dunărene Brăila și Tulcea. În total, este prevăzută instalarea a patru astfel de sisteme în cele patru porturi militare.
Black Talon are capacitatea de a bruia legătura între operator și dronă
Echipamentul are o rază de acțiune de 10 kilometri capacitatea de a monitoriza o zonă extinsă, care cuprinde atât secțiunile militare, cât și pe cele civile ale portului Constanța. Personalul local face în prezent instruire pentru operarea sistemului, care nu doar detectează drona, ci o poate și neutraliza sau poate prelua controlul asupra acesteia.
„Este un program derulat de câțiva ani în colaborare cu Marina SUA, care a ajuns acum la maturitate. Îl introducem în serviciu”, a spus contraamiralul Mandachi.
Potrivit acestui oficial, „Black Talon” integrează senzori, radar 3D avansat, componente electro-optice și un sistem pasiv de detectare a emisiilor electromagnetice. El asigură o supraveghere la 360 de grade și dispune de o capacitate de angajare direcțională pe un sector de 20 de grade, odată ce o țintă a fost identificată.
„Are capacitatea de a bruia legătura dintre operator și dronă”, a detaliat Mandachi.
Novinite amintește că autoritățile române au accelerat lucrările la sistemele de apărare împotriva dronelor în urma unui incident petrecut pe 5 iunie. Atunci, o dronă navală ucraineană a explodat în portul Constanța. Nu au fost raportate pagube majore sau victime. La acea vreme, Kievul a comunicat că drona fusese bruiată de Rusia.
Novinite mai scrie că România va instala și echipamente suplimentare de tip „Sentinel” pentru monitorizarea activității subacvatice la adâncimi de peste 50 de metri.
Potrivit viceamiralului Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, componenta de detectare subacvatică reprezintă un „prim pas către protejarea navelor și a sistemelor din cadrul porturilor navale”.
Viceamiralul a menționat că, după incidentul din iunie, Forțele Navale Române au introdus măsuri suplimentare de securitate, au actualizat procedurile de intervenție și au consolidat cooperarea cu Marina ucraineană. Cele două părți au stabilit un canal permanent de comunicare și un sistem de emitere a avertizărilor în timp util cu privire la potențiale amenințări.
România trebuie să asigure securitatea Neptun Deep, unde producția urmează să înceapă anul viitor
Marina militară a României se concentrează, de asemenea, pe protejarea Zonei Economice Exclusive a țării în Marea Neagră, unde producția de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep urmează să înceapă în 2027.
Viceamiralul Panait a precizat că zona este patrulată constant de fregate, nave auxiliare și scafandri specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive, care colaborează cu Garda de Coastă. Oficialul a subliniat că Marina are nevoie de capacități suplimentare pentru a menține o prezență continuă.
Pe 20 august, armata română a distrus o dronă navală încărcată cu explozibil la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Kievul a transmis Bucureștiului că drona nu aparținea Ucrainei.
România a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de incidente implicând drone aeriene. Țara are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că 25 de drone au pătruns în spațiul aerian românesc în primele opt luni ale anului 2026. Patru dintre acestea au fost doborâte de avioane de vânătoare.