România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR. Roxana Mînzatu: „Termenele sunt ferme, au fost deja acordate extinderi”

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene (CE), a declarat miercuri seara, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” de la Antena 3 CNN, că România este în întârziere cu reformele din PNRR și riscă să piardă 230 de milioane de euro dacă nu finalizează la timp reforma pensiilor speciale. Ea a subliniat că statul român a primit deja luni suplimentare pentru a îndeplini anumite jaloane.

„Așa este. România este în întârziere cu PNRR. Deja luni substanțiale au fost acordate în plus României pentru a ajunge la zi cu anumite reforme, cu anumite jaloane.

28 noiembrie, finalul lunii noiembrie este o dată limită, pentru că trebuie să înțelegem că toate investițiile și toate reformele trebuie finalizate până cel târziu în august 2026. Și nu doar pentru că o spune Comisia Europeană, o spune și Consiliul și mă bucur că sunt aici pentru a spune românilor că trebuie să conștientizăm că România are o voce nu doar prin mine, vicepreședintele Comisiei Europene, dar și în Consiliu, unde este președintele țării, în Consiliul European, prin miniștrii care sunt în Consiliul Uniunii Europene și în acest format al statelor membre se discută despre PNRR-ul și despre cât timp putem să mai acordăm statelor membre.

România a primit timp suplimentar. Suntem cu siguranță și înțelegători și putem discuta de situația pe care a anunțat-o, de exemplu, ministrul Energiei, legate de închiderea centralelor pe cărbune de la CE Oltenia și acolo s-a acordat o extindere.

Deci există și situații în care s-au putut discuta, dar această reformă ,și vorbim de reforma pensiilor magistraților și a pensiilor ocupaționale, a primit deja timp suplimentar, în nenumărate rânduri.

Cererea 3, din care face parte această reformă cred că este depusă din decembrie anul trecut și este deja un an de când, de când discutăm de întârzieri”, a declarat Roxana Mînzatu.

„Pentru România, banii din PNRR sunt esențiali”

Întrebată de câte ori a fost amânat subiectul reformei pensiilor, aceasta a precizat că „au fost discuții și înainte de îndeplinirea jalonului”.

„Știm că este o reformă sensibilă și nu vă ascund că am avut și această discuție în Colegiul comisarilor, ca pentru viitorul buget multi-anual, când ne uităm la modelul acesta de tip PNRR, să învățăm niște lecții. Sunt reforme extraordinar de sensibile, statale, societale, unde trebuie să ne gândim foarte clar dacă ele sunt sau nu potrivite pentru astfel de mecanisme de finanțare.

Problema României, din punctul meu de vedere, și aici vorbesc eu mai puțin ca vicepreședinte al Comisiei Europene, ci ca român, că în cazul PNRR, spre deosebire de, spre exemplu, Italia, dezbaterea conținutului PNRR, nu a existat o asumare profundă și conștientă a reformelor pe care le-am angajat și în Parlament și în societate.

Mă uitam la cazul Italiei și comisarul pe coeziune, care răspunde de fonduri europene direct, este un mare susținător al modelului PNRR și este la cererea 7 sau 8, dar îmi povestea că el, ca ministru responsabil la vremea respectivă în Italia, a stat 8 luni în dezbateri în Parlament, cu fiecare jalon, cu fiecare investiție, așa încât toată lumea să înțeleagă foarte clar la ce se angajează țara și care este miza și să nu aibă probleme după aceea la implementare. Sunt țări, și nu este poate doar cazul României, care au avut jaloane și reforme sensibile, unde lucrurile au avansat cu greu, dar au avansat.

Doar că pentru România, în situația unui deficit, a unei situații macroeconomice fiscale dificile, banii din PNRR, fondurile din politica de coeziune sunt esențiali, sunt poate mult mai importanți, sunt o injecție de finanțare mult mai important decât pentru Spania sau pentru alte state membre. Și atunci, pentru România, lucrurile se așază un pic într-o notă de gravitate mai mare. Asta este realitatea”, a mai declarat aceasta.

Vicepreședinta CE: „Vorbim de sume fabuloase care trebuie cheltuite eficient”

Ea a mai subliniat că România a primit deja peste 10 miliarde de euro din PNRR, iar restul depinde de respectarea termenelor și de finalizarea reformelor.

„Deci, noi avem o valoare totală acum de puțin peste 21 de miliarde de euro, din care am încasat deja un avans plus cererea 1, cererea 2 și cererea 3, o parte din ea undeva la 10 miliarde de euro, aproximativ. Deci mai avem de cheltuit mai mult de atât deja.

Nu sunt doar aceștia și vin să vă spun că trăim vremuri excepționale și nu putem promite. Ne uităm la ce se întâmplă în peisajul de securitate, în tot ceea ce înseamnă războiul comercial global. Uniunea Europeană deja își redirecționează o parte din resursele financiare și către alte priorități.

Eu sunt acolo responsabilă cu agenda socială și susțin și politica de coeziune. Facem tot posibilul să ținem fondurile europene pentru statele mai puțin dezvoltate la un nivel înalt. Dar ce fonduri are România acum? PNRR: peste 31 de miliarde de euro Politică de coeziune.

Deci vorbim de sume fabuloase, care trebuie însă cheltuite și eficient și, în cazul PNRR, până în august anul viitor”,  a mai precizat Roxana Mînzatu.

Despre riscul pierderii celor 230 de milioane de euro

Întrebată dacă România ar putea pierde 230 de milioane de euro din cauza întârzierilor, Roxana Mînzatu a explicat că „termenele sunt ferme, pentru că deja au fost acordate extinderi peste extinderi”, iar Comisia Europeană evaluează statul român, nu detaliile procedurale interne.

„Comisia Europeană se uită la statul român și nu la toate aceste proceduri pe care dumneavoastră le-ați descris aici, probabil corect. Termenele pe care vi le-am spus sunt ferme, pentru că deja au fost acordate extinderi peste extinderi și trebuie să avem în vedere că nu este un jalon care la prima discuție.

A existat, cu siguranță, acest timp suplimentar pe care România l-a avut la dispoziție și lucrurile trebuie să se întâmple în într-un calendar, deja vă spun foarte întârziat”, a mai subliniat vicepreședinta CE.

Despre salariul minim

Oficialul european a confirmat că România a transpus Directiva privind salariul minim european, dar a avertizat că urmează o decizie importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe 11 noiembrie.

„Aici avem o altă discuție.

Într-adevăr, România trebuie să își corecteze acest deficit, care este de departe cel mai mare din Uniunea Europeană și printre măsurile pe care înțelegem că Guvernul le are în vedere, dar nu știu dacă s-a luat deja o decizie, am înțeles că în spațiul public s-a vehiculat și înghețarea salariului minim pentru anul viitor. Eu voi spune așa: sunt comisar responsabil de muncă și politici sociale. În primul rând, sunt mulțumită că România este printre cele 19 state membre care au transpus directiva, că sunt încă state care nu au făcut-o și care ar putea intra în infringement.

în al doilea rând, că n-aș putea să anunț acum că intrăm sau nu în infringement. Nici nu-mi doresc asta pentru România, pentru că avem o decizie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 11 noiembrie, nu mai e mult până atunci, pentru că unul dintre statele membre a dat în judecată Parlamentul, Consiliul cu privire la această directivă. 

Nu sunt toate statele membre fericite că Uniunea Europeană a mers în acest teren în care a spus nu cât să plătească fiecare stat membru salariul minim, că nu avem competențe, dar am spus: luați în considerare un algoritm care să țină cont de salariul mediu din economie, de productivitate economică și asigurați un salariu, o formulă de calcul a salariului minim care să fie adecvată, să permită omului să nu fie sărac, deși muncește, să poată să își permită coșul minim, cheltuielile cele necesare. Și această directivă are acest mecanism.

România a transpus aceste criterii. Vedem ce se întâmplă în 11 noiembrie, vedem dacă directiva rămâne în picioare din perspectiva legală, trecem de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după care o să analizăm și potențiale riscuri de infringement pentru fiecare stat membru. Sper să nu fie cazul evident, al României”, a mai declarat aceasta.

De asemenea, întrebată dacă mai sunt alte neseriozității din partea României în ceea ce privește lucrurile pe care nu le-a făcut în această perioadă, vicepreședinta CE a răspuns că:

„Nu le-aș caracteriza ca neseriozitate. Și încă o dată, eu recunosc dificultatea implementării anumitor reforme și implementării anumitor investiții. Dar au fost și sunt multe întârzieri, dar nu doar în cazul României.

Pe unele am putut să le sprijinim și să le înțelegem și v-am dat din nou exemplul amânării până la anul a închiderii anumitor capacități pe cărbune de la de la CE Oltenia. În alte cazuri, cu toate că s-au acordat aceste luni în plus, suntem iarăși aici, în platou, discutând despre riscul  de a nu realiza aceste reforme. Eu sunt totuși optimistă. România este un stat important în ecosistemul economic și de securitate și social al Uniunii Europene”, a mai subliniat vicepreședinta CE.