Antena 3 CNN › Life › Știinţă › Roverul Perseverance al NASA a stabilit un nou record pentru cea mai lungă distanţă parcursă de un robot pe Marte

Roverul Perseverance al NASA a stabilit un nou record pentru cea mai lungă distanţă parcursă de un robot pe Marte

M.P.
4 minute de citit Publicat la 20:49 13 Oct 2026 Modificat la 20:49 13 Oct 2026
NASA a dotat roverul Perseverance cu propriul său sistem GPS. sursa foto: Getty

Deşi niciun om nu a păşit vreodată pe Marte, omenirea a reuşit să efectueze explorări extinse pe suprafaţa vecinului planetar al Pământului cu ajutorul unor rovere robotizate. Unul dintre acestea, roverul Perseverance al NASA, echipat cu şase roţi, a stabilit de curând un nou record pentru cea mai mare distanţă parcursă vreodată de un vehicul pe o altă planetă decât Terra, notează Agerpres. 

Agenţia spaţială americană a anunţat că Perseverance, un vehicul de mărimea unui mic automobil, a parcurs 45,2 kilometri de la sosirea sa pe Marte, realizată în urmă cu aproximativ cinci ani şi jumătate, depăşind astfel precedentul record de distanţă parcursă pe Marte, stabilit anterior de un alt rover al NASA, Opportunity, în perioada 2004-2018. Atât Perseverance, cât şi Opportunity au depăşit totodată distanţele parcurse de orice rover care a funcţionat vreodată pe Lună.

Perseverance, echipat cu o serie de instrumente ştiinţifice, a căutat dovezi ale existenţei unor străvechi forme de viaţă microbiană pe Marte, o planetă care, în trecutul său îndepărtat, era mai umedă şi mai caldă decât lumea rece şi aridă care este astăzi, şi a colectat mostre de roci şi de sol în vederea unei potenţiale aduceri a acestora pe Pământ, în cadrul unor misiuni viitoare.

Craterul Jezero

După asolizarea sa din 18 februarie 2021, roverul Perseverance s-a deplasat în interiorul şi în împrejurimile Craterului Jezero, o zonă din emisfera nordică a planetei Marte despre care se crede că ar fi fost inundată de apă şi ar fi găzduit un bazin lacustru în urmă cu câteva miliarde de ani.

NASA a anunţat că roverul Perseverance a stabilit acel record important duminică, în timp ce se deplasa spre o zonă denumită Idubi, traversând regiunea de lângă marginea vestică a craterului - supranumită "Lac de Charmes" -, unde analizează unele dintre cele mai vechi formaţiuni de teren întâlnite vreodată în Sistemul Solar.

Perseverance este unul dintre cele două rovere ale NASA care explorează în prezent suprafaţa planetei Marte, celălalt fiind roverul Curiosity, care operează în Craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului marţian. Curiosity a parcurs o distanţă de 38,15 kilometri după asolizarea sa pe Marte, în anul 2012.

Steven Lee, managerul de proiect pentru cele două rovere în cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, a declarat că Perseverance nu dă semne de încetinire a activităţilor sale.

"Componentele hardware şi instrumentele roverului Perseverance sunt într-o stare excelentă, toate sistemele redundante fiind în continuare funcţionale. O evaluare recentă a tuturor sistemelor a ajuns la concluzia că acestea pot opera până mult după orizontul anilor 2030 şi, probabil, chiar şi după acea perioadă", a declarat Steven Lee.

Şi roverul chinez Zhurong a colectat date ştiinţifice importante de pe Marte, operând în zone cu altitudini joase din emisfera nordică marţiană în anii 2021 şi 2022.

Capacitate de deplasare autonomă

Perseverance s-a bazat adeseori pe capacitatea sa de deplasare autonomă, un sistem de navigaţie denumit AutoNav. Steven Lee a precizat că 90% dintre deplasările roverului american sunt realizate în mod autonom, fără intervenţie umană.

"Perseverance captează imagini stereo ale terenului din faţa lui, generează o hartă digitală 3D şi alege cea mai sigură rută către obiectivul deplasării sale", a explicat Steven Lee.

Roverul american utilizează, de asemenea, Vision Compute Element, un coprocesor care îi permite să proceseze imagini şi să ruleze software-ul său de navigare autonomă cu mare rapiditate în timpul deplasărilor sale, a explicat Steven Lee, spre deosebire de roverele anterioare, care trebuiau să se oprească pentru "a gândi" înainte de fiecare etapă a deplasării.

"Perseverance valorifică moştenirea creată în 29 de ani de roverele noastre marţiene anterioare - Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity -, fiecare dintre acestea încorporând lecţiile învăţate anterior şi îmbunătăţindu-ne capacitatea de a ne deplasa pe o altă planetă", a adăugat inginerul american.

Mecanismele sistemului de mobilitate al roverului Perseverance sunt supuse unor teste menite să demonstreze capacitatea acestuia de a parcurge o distanţă de 100 de kilometri sau chiar mai mare. În cadrul acestui proces, componentele hardwire sunt testate la solicitări echivalente cu parcurgerea unei distanţe cuprinse între 150 km şi 300 km, a dezvăluit Steven Lee.

Potenţiala biosemnătură

Steven Lee a mai spus că cea mai importantă realizare de până acum a roverului Perseverance a fost, aproape cu certitudine, descoperirea - anunţată anul trecut - a unei potenţiale biosemnături, adică un posibil indiciu al existenţei unor străvechi forme de viaţă microbiană. Acea biosemnătură potenţială a fost identificată într-o rocă roşiatică, despre care se crede că s-a format în urmă cu 3,2 miliarde - 3,8 miliarde de ani, în albia unui râu ce alimenta lacul care a umplut odinioară cu apă Craterul Jezero.

Zona "Lac de Charmes", a adăugat Steven Lee, ar putea oferi indicii despre procesele geologice timpurii ale acestei planete, precum şi despre efectele impacturilor cu meteoriţi de mari dimensiuni. Craterul Jezero s-a format în urma unui astfel de impact, într-o etapă timpurie din istoria planetei Marte.

"Terenul pe care îl explorăm în prezent ar putea conţine roci mai vechi decât oricare dintre cele descoperite pe Pământ", a spus Steven Lee.

Misiunea iniţială a roverului Perseverance prevedea parcurgerea unei distanţe de doar 20 de kilometri. NASA a aprobat recent o prelungire a misiunii acestui rover, pentru ca el să exploreze marginea Craterului Jezero până spre sfârşitul anului 2028.

"Există dovezi bazate pe măsurători realizate de pe orbită, care indică faptul că unele zone de la marginea craterului au fost, în trecut, sisteme hidrotermale cu apă subterană caldă sau fierbinte. Este posibil ca acele zone să fi oferit, la un moment dat, un mediu subteran cald şi bogat în apă, propice vieţii. De altfel, unii paleontologi au emis ipoteza că şi viaţa pe Pământ a apărut tot în astfel de medii", a explicat Steven Lee.

Sistemul de alimentare al roverului, bazat pe plutoniu, funcţionează conform aşteptărilor, a precizat inginerul american, adăugând că acesta dispune de "energie utilă pentru mulţi ani de acum înainte".

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole