În timp ce multe sate din China se confruntă cu îmbătrânirea populației și migrația tinerilor către marile orașe, Lizu a reușit să inverseze tendința. Un sat considerat cândva sărac, izolat și lipsit de perspective a devenit astăzi o comunitate în care aproximativ jumătate dintre locuitori au cel mult 35 de ani, iar sute de tineri și-au deschis propriile afaceri.
Lizu se află în provincia Zhejiang și are o istorie de câteva secole. În trecut, localitatea era cunoscută sub porecla „satul cornului de bivol de apă”, o expresie care făcea trimitere atât la forma satului, cât și la lipsa perspectivelor sale de dezvoltare, potrivit publicației chineze CNA.
Astăzi, imaginea este radical diferită. În casele vechi au apărut cafenele, magazine și mici afaceri, iar satul a devenit unul dintre exemplele cele mai interesante ale modului în care China încearcă să-și revitalizeze mediul rural.
› Vezi galeria foto ‹
De la case degradate la cafenele și afaceri locale
Transformarea a început în 2003, când autoritățile au demarat primele proiecte de modernizare. Inițial, accentul a fost pus pe infrastructură și pe îmbunătățirea condițiilor de trai. Ulterior, dezvoltarea s-a extins către turism, comerț și antreprenoriat.
Una dintre imaginile care ilustrează cel mai bine schimbarea este cea a unei foste locuințe din sat. Casa aparținea lui Fang Hao Tong, un profesor pensionar în vârstă de 77 de ani.
Locul în care se aflau cândva un țarc pentru porci și o groapă pentru gunoi de grajd găzduiește acum o cafenea modernă, cu podele acoperite cu mochetă, opere de artă și muzică discretă.
Fang își amintește că, în timpul verii, familia era nevoită să doarmă la etaj pentru a scăpa de țânțari. Acum, fostul profesor spune că îi este greu să creadă cât de mult s-a schimbat casa.
Transformarea locuințelor vechi în spații comerciale este doar o parte a procesului prin care Lizu a încercat să-și creeze o nouă identitate.
340 de tineri antreprenori au ales să rămână sau să revină
În prezent, aproximativ jumătate dintre locuitorii satului au 35 de ani sau mai puțin.
În jur de 340 de tineri antreprenori administrează aproximativ 100 de afaceri. Unele sunt legate de meșteșugurile tradiționale, altele sunt magazine, cafenele sau mici afaceri orientate către turiști și localnici.
Împreună, acestea generează venituri anuale de aproximativ 70 de milioane de yuani, adică în jur de 10,4 milioane de dolari.
În același timp, Lizu nu a devenit un sat exclusiv pentru tineri. Locuitorii vârstnici continuă să trăiască aici, iar cel mai în vârstă dintre ei are, potrivit relatărilor, 102 ani.
Această combinație între generații este una dintre caracteristicile comunității.
Fang, de exemplu, continuă să meargă zilnic la ferma sa și să-și împartă produsele cu tinerii care și-au deschis afaceri în sat. Locuitorii se ajută între ei cu diverse treburi gospodărești, ceea ce creează o legătură între vechea comunitate rurală și noua generație de antreprenori.
De ce aleg tinerii satul în locul marilor orașe
Povestea lui Lizu este legată și de o schimbare de mentalitate în rândul unor tineri chinezi.
Ani la rând, marile orașe au fost asociate cu oportunitățile profesionale, salariile mai bune și un nivel de trai superior. Pentru unii tineri, însă, această perspectivă începe să se schimbe.
Jin Liu Yun Yi, în vârstă de 30 de ani, este un astfel de exemplu. Ea a lucrat ca profesoară în Hangzhou, dar a decis să renunțe la un loc de muncă stabil și să se întoarcă în zona sa natală.
După cinci luni de renovări, a deschis în Lizu o cafenea cu influențe franceze și un spațiu destinat activităților comunitare.
Pentru ea, decizia nu a fost neapărat despre renunțarea la carieră, ci despre posibilitatea de a încerca un alt drum.
„Meseria de profesor este stabilă, dar poți vedea exact cum va decurge viața ta”, spune Jin.
Ea consideră că tot mai mulți tineri chinezi încep să înțeleagă că nu trebuie neapărat să locuiască într-un oraș mare pentru a avea succes.
De la programul „996” din Beijing la un magazin de tămâie
Un alt exemplu este Grace Fang, care a lucrat pentru o companie de internet din Beijing.
Avea un program de lucru de tip „996”, de la 9 dimineața până la 9 seara, șase zile pe săptămână.
În cele din urmă, a ales să părăsească orașul și să se întoarcă în Lizu, unde și-a deschis un magazin de tămâie în casa familiei bunicii sale.
Aici produce pandantive și accesorii folosind plante și ierburi tradiționale chinezești.
Pentru Grace, viața la sat reprezintă o alternativă la ritmul intens al marilor orașe.
Ea spune că, indiferent dacă afacerea va avea succes sau dacă va întâmpina dificultăți, are întotdeauna posibilitatea de a reveni la vechiul său stil de viață.
La început, oamenii din jurul ei s-au întrebat dacă nu cumva își pierde timpul într-un sat. Atitudinea lor s-a schimbat însă pe măsură ce au văzut că afacerea funcționează.
Lizu nu poate fi copiat pur și simplu
Succesul satului ridică însă o întrebare importantă: poate fi modelul Lizu aplicat în alte zone rurale ale Chinei?
Zhao Deyu, profesor la Universitatea Fudan, consideră că fiecare sat trebuie să-și găsească propria direcție.
Unele localități se concentrează pe pensiuni, altele pe muzică, ceramică, baseball sau educație. Ideea este ca fiecare comunitate să dezvolte ceva care să o diferențieze de celelalte.
Copierea unui model de succes poate deveni chiar o problemă.
Dacă două sate din aceeași zonă ajung să ofere turiștilor aceleași experiențe și aceleași tipuri de afaceri, vizitatorii se împart între ele, iar veniturile pot scădea pentru ambele comunități.
De aceea, autoritățile încearcă să încurajeze dezvoltarea unor identități distincte pentru fiecare sat.
Un experiment uriaș pentru China rurală
Lizu face parte dintr-un proiect mult mai amplu. China are aproximativ 500.000 de sate administrative, iar în jur de 260.000 sunt vizate de lucrări de îmbunătățire.
Obiectivul autorităților este să dezvolte economia rurală, să îmbunătățească infrastructura și să reducă diferențele dintre orașe și sate.
Totuși, nu toate localitățile pot deveni precum Lizu.
În unele sate au mai rămas doar câțiva locuitori vârstnici, ceea ce face dificilă menținerea serviciilor și infrastructurii. În astfel de cazuri, o soluție luată în calcul este relocarea oamenilor către zone rurale modernizate, în timp ce terenurile rămase libere pot primi alte utilizări.
Un sat modern, dar cu memoria trecutului
Pentru cei care au trăit în Lizu înainte de transformare, schimbarea este impresionantă.
Fang Hao Tong continuă să trăiască în sat și nu s-a gândit niciodată să se mute la oraș. Aici au muncit părinții și frații săi, iar locul este legat de întreaga sa copilărie.
Acum, în timp ce tinerii ocupă vechile case și le transformă în cafenele, magazine și ateliere, Fang privește cu satisfacție dezvoltarea comunității.
Are însă o dorință pentru viitor: unele dintre clădirile vechi demolate în timpul modernizării să fie reconstruite într-o zi.