Antena 3 CNN Actualitate Scandal la Opera din Cluj: Banii din bilete ar fi ajuns la o asociație privată. Ce alte nereguli grave a descoperit Ministerul Culturii

Scandal la Opera din Cluj: Banii din bilete ar fi ajuns la o asociație privată. Ce alte nereguli grave a descoperit Ministerul Culturii

George Forcoş
4 minute de citit Publicat la 12:08 15 Sep 2026 Modificat la 12:08 15 Sep 2026
Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici și încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituției. FOTO: Agerpres

Probleme în administrarea banilor publici, a patrimoniului și în apărarea instituției în litigii au fost identificate de Corpul de control al Ministerului Culturii la Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Ministerul Culturii a finalizat controlul la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, după verificări suplimentare, iar raportul aprobat la 10 septembrie 2026 a validat aspectele semnalate de comisia de evaluare a activității manageriale.

Una dintre cele mai importante constatări vizează circuitul veniturilor din vânzarea biletelor. Potrivit raportului, veniturile provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au urmat un traseu viciat, ajungând, prin ocolirea trezoreriei statului, a evidenței contabile, a execuției bugetare anuale și a controlului financiar preventiv, în conturile unei asociații private.

Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici și încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituției, cu respectarea legislației privind încasarea, administrarea, utilizarea și contabilizarea acestora.

Alte constatări ale controlului

În ceea ce privește apărarea instituției în litigii, Ministerul Culturii menționează gestionarea deficitară a apărării în procese în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale instituției.

La capitolul administrarea patrimoniului, controlul a identificat închirierea, în perioada 2015–2023, a unor spații la chirii semnificativ inferioare nivelului pieței, nerecuperarea contravalorii utilităților și acordarea, fără fundamentare, a unor despăgubiri pentru investiții neamortizate.

Raportul indică și deficiențe sistemice, respectiv utilizarea regulată de date și informații paralele în raportările periodice, absența unor proceduri interne în domenii esențiale de activitate și implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial.

Aspectele care pot avea relevanță penală sunt transmise autorităților competente, iar situațiile care depășesc competența Ministerului Culturii sunt înaintate instituțiilor abilitate ale statului.

Controlul face parte dintr-o serie mai amplă de verificări care se impun în urma încetării contractelor de management ca efect al evaluărilor manageriale.

„Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituție publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat și utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunității. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente ci și responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate și consecințele asumate”, a declarat ministrul culturii, Demeter András Istvan.

Cum a izbucnit scandalul de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

Controlul Ministerului Culturii vine la aproximativ trei luni după încetarea mandatului lui Florin Estefan la conducerea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Estefan a primit nota 6,95 la evaluarea activității manageriale, sub pragul de 7 necesar pentru continuarea mandatului. Evaluările sale anterioare fuseseră peste 9, iar pentru anul 2025 ar fi primit nota 9,80. Estefan a contestat decizia și a dat Ministerul Culturii în judecată.

În iulie, Tribunalul București a respins cererea de suspendare a deciziei de încetare a mandatului, iar separat este înregistrat un dosar în care fostul manager solicită anularea ordinului ministrului și a procesului-verbal de evaluare.

Încetarea mandatului a generat reacții în mediul cultural clujean. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a cerut publicarea raportului de evaluare care a stat la baza deciziei. Ministerul Culturii l-a numit manager interimar al Operei pe fostul ministru al Culturii Bogdan Gheorghiu, pentru o perioadă de 120 de zile, în timp ce Florin Estefan a rămas director artistic al instituției.

Anterior controlului finalizat acum, în spațiul public fuseseră semnalate mai multe probleme legate de administrarea Operei. Un raport al Sindicatului Transilvania Art indica, între altele, cheltuieli de peste 580.000 de lei pentru proiectul Opera Hub, care nu a mai fost realizat.

Alte probleme vizează: producții artistice costisitoare, contracte cu ONG-uri, angajări contestate, servicii juridice externalizate, achiziții directe repetate și probleme privind administrarea patrimoniului.

Printre situațiile semnalate în raportul sindical se aflau și suspiciuni privind circuitul unor venituri și cheltuieli în relația cu Asociația Opera2you, dar și întrebări privind eficiența economică a unor producții artistice și utilizarea resurselor instituției. Raportul menționa, de asemenea, un număr ridicat de angajați cu contracte pe perioadă determinată, probleme privind ocuparea unor funcții și cheltuieli pentru pază, deplasări, formare profesională și servicii juridice.

Noile concluzii ale Corpului de control al Ministerului Culturii identifică, la rândul lor, probleme privind administrarea resurselor financiare, patrimoniului și activității instituției. Printre cele mai importante constatări se află modul în care au fost gestionate veniturile din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice, precum și deficiențe privind apărarea instituției în litigii și administrarea unor spații.

Funcții ocupate fără concurs

La capitolul resurse umane, au fost indicate de către sindicat situații în care funcții precum cea de auditor intern sau de șef al biroului financiar-contabil ar fi fost ocupate fără concurs ori fără îndeplinirea tuturor condițiilor procedurale. În același timp, aproximativ 183 de angajați, circa 70% din personal, ar fi avut contracte pe perioadă determinată, unele menținute timp de peste zece sau chiar 20 de ani.  Și administrarea patrimoniului ridică semne de întrebare. 

În privința cheltuielilor curente, sunt indicate peste 130.000 de lei anual pentru pază și sisteme de securitate, 10.000 de lei pentru formarea managerului și a directorului de marketing și 6.000 de lei pentru un curs de audit public intern. Sunt semnalate și achiziții directe repetate de la aceleași entități. 

Au fost indicate de către sindicaliști și două decizii ale Curții de Apel Cluj-Napoca, din 2020 și 2024, în urma cărora Opera ar fi fost obligată la plata unor prejudicii în legătură cu decizii nelegale atribuite culpei manageriale. Raportul invocă însă și alte probleme administrative: deplasări pentru care sunt ridicate întrebări privind oportunitatea sau aprobarea, un proces-verbal de contravenție emis de autoritatea pentru protecția datelor și probleme privind acordarea unor indemnizații și gestionarea resurselor umane. 

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole