Senatul României a respins, luni, cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan privind modificarea limitelor ariilor protejate, posibile pentru anumite obiective de amenajări hidroenergetice, potrivit Agerpres. Partidul Social-Democrat (PSD) a votat împotriva solicitării șefului statului.
Președintele Nicușor Dan a trimis miercuri, 12 august, Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională i-a respins contestația și reprezintă o nouă lovitură pentru proiectul susținut de PSD și revendicat public de senatorul Daniel Zamfir, care anunțase zilele trecute că legea urmează să intre în vigoare săptămâna aceasta.
În cursul zilei de luni, 24 august, Plenul Senatului, întrunit în sesiune extraordinară, a aprobat raportul comun de admitere, fără amendamente, asupra Legii privind modificarea limitelor ariilor protejate, posibile pentru anumite obiective de amenajări hidroenergetice, în forma transmisă la promulgare.
Astfel, a fost respinsă cererea de reexaminare a preşedintelui României, formulată pe 12 august 2026, la Legea pentru completarea articolului 56 indice 1 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea articolului 5 alineat (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
De altfel, în ședința comună din 19 august, membrii comisiilor economice, pentru energie, pentru mediu și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au decis, cu majoritate de voturi, să respingă obiecțiile formulate de președinte. Comisiile au adoptat, astfel, un raport comun de admitere, fără amendamente, asupra legii, în forma transmisă la promulgare.
Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea articolului 56' din OUG nr. 57/2007, în sensul instituirii posibilităţii ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuţie sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislaţiei în vigoare.
De asemenea, prin legea transmisă la promulgare se modifică articolul 5 alineat (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în sensul că regimul juridic instituit de acest act normativ nu se va aplica şi proiectelor sau părţilor din proiectele care au ca obiectiv unic apărarea şi securitatea naţională ori reacţia la situaţii de urgenţă, precum şi proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective, din punct de vedere al securităţii naţionale, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi nici capacităţilor de producere sau transport a energiei electrice existente aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanţă, retehnologizare sau modernizare a acestora.
Proiectul are o istorie de aproape patru ani
Proiectul fost inițiat în 2022 de un grup numeros de parlamentari, majoritatea PSD, printre care și Daniel Zamfir, a fost respins inițial de Senat și a primit ulterior un punct de vedere negativ din partea Guvernului. În octombrie 2025, Camera Deputaților l-a adoptat însă cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.
Legea a ajuns apoi la Cotroceni, iar Nicușor Dan a atacat-o la Curtea Constituțională în noiembrie 2025. Pe 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea și a stabilit că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate.
Săptămâna trecută, Daniel Zamfir anunțase că legea va intra în vigoare săptămâna aceasta.
„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare”, a transmis senatorul PSD după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.
Ulterior, Nicușor Dan a folosit dreptul constituțional de a cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unui act normativ.
Motivul pentru care Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii
Președintele nu mai contestă de această dată constituționalitatea legii, ci îi cere Parlamentului să analizeze din nou dacă soluțiile adoptate mai sunt necesare și potrivite în forma actuală.
Una dintre principalele obiecții este că proiectul a fost construit pornind de la situația de pe piața energiei din 2021, însă legea a fost adoptată abia în 2025 și ar urma să producă efecte în 2026, fără ca argumentele inițiale să fi fost actualizate cu date noi privind costurile, beneficiile energetice sau impactul asupra mediului.
„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante”, arată Nicușor Dan în cererea trimisă Parlamentului.
Legea permite ca, la cererea beneficiarului, să fie scoase din interiorul unor arii naturale protejate suprafețe pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte hidroenergetice aprobate și deja începute.
Nicușor Dan atrage atenția că simplul fapt că o investiție a fost aprobată în urmă cu aproape două decenii nu demonstrează că proiectul mai este și astăzi fezabil, rentabil sau justificat din punct de vedere energetic.
„Existența unei hotărâri a Guvernului sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 atestă aprobarea istorică a unui obiectiv de investiții, fără a demonstra, prin ea însăși, că proiectul își păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică”, se arată în document.
Președintele cere ca fiecare astfel de proiect să fie analizat în funcție de situația actuală: cât mai costă finalizarea, câtă energie poate produce efectiv, cât durează lucrările, dacă există alternative și care este raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra naturii.
El avertizează și că derogarea prevăzută de lege nu are un termen-limită, ceea ce ar permite reactivarea inclusiv peste ani a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă.